Planul hoților, mai ambițios
Noi detalii despre jaful tezaurului românesc de la Muzeul Drents din Olanda au ieșit la iveală, dezvăluind un plan mai amplu al hoților. Conform anchetatorilor olandezi, aceștia nu s-au limitat la coiful de aur de la Coțofenești, ci au visat să sustragă și un al doilea coif foarte valoros, cel de la Cucuteni-Băiceni, asigurat pentru aproximativ 3,2 milioane de euro. "Planificarea acestui jaf a fost mult mai detaliată decât s-a crezut inițial", a declarat un reprezentant al poliției din Assen.
Ancheta a relevat că hoții au acționat rapid și organizat, folosind un material exploziv pentru a pătrunde în muzeu. În mai puțin de un minut, aceștia au reușit să spargă vitrinele și să fugă cu coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur. Potrivit informațiilor furnizate de Digi24, planul inițial al hoților includea mai multe artefacte valoroase din cadrul expoziției dedicate civilizației dacice, care cuprindea sute de piese din România.
Anchetatorii au observat că, deși hoții au avut un plan bine pus la punct, au făcut greșeli care le-au permis identificarea. Aceștia au abandonat obiecte și haine care conțineau probe ADN, iar traseul lor a fost parțial reconstruit cu ajutorul camerelor de supraveghere. Expertul în securitate culturală, Dr. Ioan Petrescu de la Universitatea din București, a subliniat că o asemenea acțiune coordonată necesită o cunoaștere aprofundată a obiectelor și a sistemelor de securitate ale muzeului.
Mai mult, se crede că hoții aveau informații din interior sau au studiat expoziția înainte de atac. "Acest jaf ar fi putut avea un impact devastator pentru patrimoniul românesc, având în vedere numărul mare de artefacte prețioase expuse", a adăugat Dr. Petrescu.
Procurorii olandezi au reușit să recupereze o parte din bunurile furate datorită colaborării cu doi dintre suspecți, care au acceptat să colaboreze cu autoritățile. Aceste persoane riscă acum pedepse de 3 ani și 8 luni de închisoare, în timp ce al treilea suspect, care nu a cooperat, ar putea primi o pedeapsă mai severă.
Conform unui raport Eurostat din 2023, astfel de jafuri de patrimoniu sunt în creștere în Europa, iar autoritățile sunt din ce în ce mai îngrijorate de impactul lor asupra identității culturale. Cazul de la Muzeul Drents este un exemplu relevant al nevoii de a întări măsurile de securitate pentru protejarea artefactelor valoroase.
În concluzie, jaful de la Muzeul Drents ar putea avea implicații semnificative nu doar pentru patrimoniul românesc, ci și pentru securitatea culturală a întregii Europe. Autoritățile continuă să investigheze și să colaboreze cu cele din România pentru a preveni astfel de incidente în viitor.
Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în instanță, având în vedere complexitatea acestui caz.