Decizie ÎCCJ despre DGA
Curtea de Apel Bucureşti a anulat, joi, condamnarea pentru trafic de influenţă primită la instanţa de fond de Bogdan Crefelean, fost şef de cabinet al deputatei AUR Gianina Şerban, în baza unei decizii a Instanţei supreme prin care s-a stabilit că poliţiştii de la Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) nu mai pot ancheta funcţionari publici sau politicieni. Potrivit Agerpres, în iulie 2025, Bogdan Crefelean a primit la Tribunalul Ilfov o pedeapsă de un an şi trei luni închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă.
Ancheta în cazul lui a fost efectuată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi poliţişti de la DGA. Tot în 2025, un complet (RIL) de la Instanţa supremă a dat o decizie prin care s-a stabilit că lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie nu mai pot efectua, prin delegare de la Parchet, anchete penale în dosare care vizează funcţionari publici sau politicieni, cu excepţia cazurilor în care sunt implicaţi angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, cum ar fi poliţişti, jandarmi sau pompieri.
În baza acestei decizii a ICCJ, Bogdan Crefelean a atacat sentinţa de condamnare la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care a anulat joi toate actele de la dosar. Judecătorii au invocat faptul că probele au fost întocmite de poliţişti de la DGA, iar decizia a fost una de mare importanţă în stabilirea legalităţii anchetelor în astfel de cazuri. „Admite apelul declarat de către apelantul-inculpat Crefelean Bogdan. Desfiinţează, în totalitate, sentinţa penală apelată şi, pe fond, rejudecând: În baza art.281 alin.1 lit b1 Cpp rap. la art.102 alin.2 - 4 Cpp cu referire la decizia nr. 8/16.06.2025 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi decizia nr. 802/05.12.2017 pronunţată de Curtea Constituţională, admite excepţia nulităţii absolute invocată de apelantul-inculpat”, se arată în decizia Curţii de Apel Bucureşti.
Cum la dosar nu a mai rămas nicio probă, judecătorii au decis achitarea fostului consilier AUR pe motiv că „fapta nu există”. Bogdan Crefelean a fost prins în flagrant de DGA în octombrie 2023, când primea 1.500 de lei pentru a face trafic de influenţă. Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, el a fost denunţat de un alt membru AUR, care a reclamat că Bogdan Crefelean i-ar fi cerut banii pentru a-l ajuta să participe la un congres de la Bruxelles.
„La data de 22.10.2023, inculpatul, consilier la cabinetul parlamentar al unui deputat, i-a pretins suma de 1.500 de lei unui martor, membru al unui partid politic, pentru a-l trece pe lista de participanţi la un congres ce urma să aibă loc la Bruxelles. La data de 23.10.2023, în jurul orei 18:20, în timp ce se afla în faţa locuinţei sale din Bragadiru, inculpatul a fost prins în flagrant în timp ce primea suma de bani pretinsă”, anunţa Parchetul.
După ce consilierul a fost prins în flagrant, AUR a anunţat că l-a exclus pe Bogdan Crefelean din partid. Această situaţie a stârnit reacţii din partea opiniei publice şi a specialiştilor în drept, care au subliniat importanţa clarificării legislaţiei în privinţa competenţelor DGA. Conform unor experţi consultaţi, această decizie ar putea avea implicaţii semnificative asupra modului în care se desfăşoară anchetele penale în România.
Criticii au subliniat că o astfel de decizie ar putea crea un precedent periculos, oferind politicienilor un sentiment de impunitate, în special în ceea ce priveşte faptele de corupţie. De asemenea, s-au exprimat îngrijorări cu privire la faptul că lipsa unei supravegheri adecvate poate afecta încrederea publicului în instituţiile statului.
Pe de altă parte, susţinătorii acestei decizii afirmă că este un pas necesar pentru a proteja drepturile fundamentale ale persoanelor acuzate de fapte penale, asigurându-se astfel că orice investigaţie efectuată împotriva funcţionarilor publici respectă normele legale. Aceştia susţin că este esenţial ca toate anchetele să fie realizate în conformitate cu legea, pentru a preveni abuzurile.
În concluzie, decizia Curţii de Apel Bucureşti reprezintă un moment de cotitură în modul în care se desfăşoară anchetele penale în România, în special în ceea ce priveşte politicienii. Este important ca autorităţile să reevalueze cadrul legislativ pentru a asigura un echilibru între protecţia drepturilor individuale şi necesitatea de a combate corupţia.
Următorii paşi ar trebui să includă o analiză detaliată a competenţelor DGA şi o discuţie publică pe această temă, pentru a evita crearea unui precedent nedorit în sistemul judiciar românesc.