Avertismentul șefei CCR
Șefa Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, atrage atenția că „vulnerabilitățile democrațiilor provin mai ales din interior”. Într-o declarație recentă, Tănăsescu a subliniat că „dificultățile pe care le vedem cu toții în privința configurării regimurilor politice și adaptarea statului la realitățile contemporane, inclusiv la invazia social media”, sunt provocări care nu pot fi ignorate. Această afirmație a fost făcută în contextul unei dezbateri organizate de CCR pe 15 aprilie 2026, în care au fost discutate implicațiile curentului populist asupra instituțiilor democratice din România. „Constituția României este destul de viabilă și perfectibilă, dar nu este necesară o schimbare fundamentală a acesteia”, a mai adăugat Tănăsescu, evidențiind că revizuirile propuse adesea vizează aspecte care constituie garanții esențiale pentru democrație.
Cu toate acestea, șefa CCR a subliniat că anumite ajustări legislative ar putea eficientiza activitatea instituției. Un exemplu concret este articolul 29 din Legea Curții Constituționale, care ar putea beneficia de o modificare semnificativă. „Aș schimba «citare» cu «înștiințare». Activitatea CCR e foarte bogată. Avem pe rol vreo 16.000 de dosare. Foarte multe sunt repetitive, ceea ce presupune o doză mare de efort pentru un rezultat minim”, a declarat Simina Tănăsescu. Această modificare ar permite o mai bună alocare a resurselor pentru dosarele complexe care necesită atenție sporită.
Tănăsescu a subliniat că creșterea curentului populist și utilizarea unor instrumente democratice precum referendumurile adaugă o dimensiune suplimentară acestor provocări. Potrivit șefei CCR, aceste tendințe pot crea un echilibru fragil, cu potențialul de a influența negativ stabilitatea democratică dacă nu sunt gestionate corespunzător. „Este crucial ca instituțiile să se adapteze și să răspundă acestor provocări, altfel riscul de instabilitate va crește”, a avertizat aceasta.
Elena-Simina Tănăsescu, în vârstă de 57 de ani, a fost aleasă președinte al Curții Constituționale a României pentru un mandat de trei ani în iulie 2025. Ea este prima femeie care ocupă această funcție de la înființarea instituției, în 1992. Tănăsescu îi succede lui Marian Enache și a reușit să-și construiască o carieră academică impresionantă, obținând licența în drept la Universitatea din București în 1991, urmată de studii aprofundate și doctorat în drept public la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța între 1991 și 1997. De asemenea, are studii postdoctorale în drept constituțional, finalizate în 2011 la București, și o abilitare pentru conducerea doctoratelor la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, din 2015.
„Această funcție reprezintă o mare responsabilitate și o onoare”, a declarat Tănăsescu la momentul numirii, subliniind angajamentul său față de consolidarea statului de drept în România. Într-o intervenție televizată recentă, aceasta a subliniat că fragilitățile actuale nu sunt conjuncturale și nici exclusiv economice, ci țin de dificultatea statelor de a-și adapta mecanismele democratice la noile realități sociale și tehnologice. Simina Tănăsescu a arătat că toate democrațiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât și în alte state.
În opinia sa, întrebările esențiale nu mai privesc doar funcționarea instituțiilor, ci chiar forma de organizare a statului și capacitatea acestuia de a ține pasul cu transformările accelerate ale societății. Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra proceselor democratice. Președinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democrației ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente și relevante.
Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetățeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituționale și introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum. În acest context, a fost evocată și experiența din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetățenii au ieșit masiv în stradă și au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituții, ocolind instituțiile reprezentative tradiționale.
Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mișcări au coexistat cu o creștere accentuată a curentelor populiste, o combinație care poate genera dificultăți serioase pentru stabilitatea democratică. „Cele două fenomene, puse în balanță, pot conduce la o dificultate reală pentru democrații”, a explicat președinta Curții, adăugând că România nu este străină de astfel de tendințe.
În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetățenilor și menținerea unor instituții reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituțională.