Tensiuni în Orientul Mijlociu
Tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează nu doar pe teren, ci și la nivel diplomatic, unde declarațiile devin tot mai dure. Președintele american Donald Trump a lansat o serie de avertismente directe atât către China, cât și către Iran, conturând un scenariu de presiune maximă. În centrul acestor declarații se află posibilitatea implicării Beijingului în conflict și reacția dură promisă de Washington, inclusiv sancțiuni comerciale drastice. Mesajele vin într-un moment sensibil, înaintea unei vizite oficiale în China, și reflectă o strategie de descurajare prin declarații ferme, dar și riscul amplificării tensiunilor la nivel global.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat duminică China, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite, cu tarife vamale de 50% dacă Beijingul va oferi ajutor militar Iranului în războiul din Orientul Mijlociu, relatează AFP, citată de Agerpres. „Mă îndoiesc că ar face asta… dar dacă îi prindem făcând asta, le vom impune tarife vamale de 50%”, a declarat Trump pentru Fox News. Trump a avertizat sâmbătă Beijingul că se va confrunta cu consecinţe serioase dacă furnizează arme Iranului în conflictul în curs din Orientul Mijlociu, informează Newsweek. „Dacă China face asta, va avea probleme mari”, le-a declarat Trump jurnaliştilor, sâmbătă, la Casa Albă.
Liderul american urmează să efectueze o vizită oficială în China, programată pentru 14-15 mai, unde se va întâlni cu Xi Jinping. Întâlnirea fusese anterior amânată din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, iar noul calendar vine într-un moment în care relațiile dintre cele două puteri sunt marcate de presiuni și avertismente. În acest context, specialiștii în relații internaționale, precum profesorul Ioan Mircea Pașcu de la Universitatea din București, atrag atenția asupra impactului economic și politic pe care aceste amenințări îl pot avea asupra relațiilor globale.
Pe lângă mesajele adresate Chinei, Trump și-a reiterat poziția dură față de Iran, insistând că Statele Unite ar putea recurge la acțiuni extreme. „Aş putea distruge Iranul într-o zi. L-aş putea distruge într-o oră”, a declarat Trump pentru Fox News, menţionând drept ţinte “toată infrastructura lor energetică, toate fabricile lor, toate centralele lor electrice, ceea ce este considerabil”, a mai spus el. Această retorică agresivă este susținută de datele oficiale care arată o escaladare a cheltuielilor militare în Iran, care au crescut cu 20% în ultimul an, conform raportului Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) din 2025.
Blocada militară impusă de SUA asupra tuturor porturilor și zonelor de coastă ale Iranului a intrat în vigoare, luni, la ora 10:00 (ora de pe Coasta de Est) (n.r ora României 17:00). Potrivit armatei americane, navele vor avea permisiunea să tranziteze Strâmtoarea Ormuz dacă se deplasează între porturi care nu aparțin Iranului. Iranul a condamnat blocada impusă de SUA în jurul porturilor sale, calificând-o drept o „încălcare gravă” a suveranității sale, în contextul în care retorica beligerantă a Washingtonului și Teheranului a zguduit o armistițiu fragil.
Aliații NATO, printre care Marea Britanie și Franța, au declarat că nu se vor lăsa antrenați în conflict prin participarea la blocadă, subliniind în schimb necesitatea redeschiderii căii navigabile, potrivit Reuters. Această poziție a fost susținută și de experți din domeniul securității, precum generalul (r) Mihai Ionescu, care subliniază importanța menținerii dialogului diplomatic. În acest climat tensionat, este esențial ca toate părțile să evite escaladarea conflictului prin dialog și negociere.
Trump a reiterat poziția Washingtonului legată de amenințările nucleare, afirmând: „Iranul nu va avea o armă nucleară… Dacă nu sunt de acord, nu există niciun acord… Nu va exista niciodată un acord. Iranul nu va avea o armă nucleară, iar noi vom recupera totul; fie îl vom recupera de la ei, fie îl vom lua”, a declarat Trump. Aceste declarații sugerează o continuare a politicii de maximă presiune față de Teheran, care a fost criticată de analiști pentru riscurile pe care le implică în contextul instabilității regionale.
Reamintim că, în acest weekend, la Islamabad s-au desfășurat negocieri între Iran și SUA, mediate de Pakistan. Surse citate de Reuters spun că, în timpul negocierilor, a existat speranța unui progres, iar părțile au ajuns „foarte aproape” de un acord. Totuși, divergențele privind dosarul nuclear, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și accesul Iranului la activele înghețate au blocat înțelegerea.
Marți, Islamabadul a propus organizarea unei noi sesiuni de negocieri, care ar putea avea loc în zilele următoare, ceea ce subliniază complexitatea și volatilitatea situației din regiune.