Apel la iertare și dialog
La sosirea în Algeria, Papa Leon al XIV-lea a făcut apel la „iertare”, luni, 13 aprilie 2026, în cadrul vizitei istorice, prima a unui Suveran Pontif într-o țară majoritar musulmană. Călătoria Papei are loc după critici dure formulate de președintele american Donald Trump. Conform unei declarații oficiale, pontiful american le-a spus jurnaliștilor care îl însoțeau că nu are nicio intenție să intre într-o polemică cu Donald Trump și că nu se teme de administrația condusă de acesta. „Pacea care ne permite să privim spre viitor cu un suflet împăcat este posibilă doar prin iertare”, a declarat el în limba engleză, făcând apel să „nu adăugăm resentimente la resentimente, din generație în generație”.
Pe fondul unor tensiuni internaționale cauzate de războiul din Orientul Mijlociu, președintele american s-a lansat într-o diatribă aprigă împotriva papei, spunând că nu este „un mare fan” al său. Leon al XIV-lea ținuse anterior un discurs împotriva conflictului. În răspuns la aceste critici, episcopii italieni și americani și-au anunțat susținerea față de liderul Bisericii Catolice, în timp ce prim-ministrul italian Giorgia Meloni, deși apropiată de Trump, i-a urat o călătorie fructuoasă, ceea ce ar putea fi interpretat drept gest de sprijin pentru papă.
În prima zi a vizitei sale de două zile în Algeria, papa a adus, la Monumentul Martirilor din Alger, un omagiu victimelor sângerosului Război de Independență împotriva Franței (1954-1962), un gest de recunoaștere a dureroasei istorii naționale. Colonelizarea Algeriei de către Franța, începând cu 1830, a fost marcată de masacre și distrugerea structurilor socio-economice ale țării, precum și de deportări la scară largă, conform istoricilor. Pe o vreme ploioasă și sub măsuri de securitate stricte, papa Leon al XIV-lea, vizibil emoționat, a depus o coroană de trandafiri albi înainte de a se reculege pentru câteva momente.
Cu câteva minute mai devreme, papa fusese întâmpinat cu onoruri de către președintele Abdelmadjid Tebboune. În cursul după-amiezii, papa va vizita Marea Moschee, un complex monumental cu cel mai înalt minaret din lume (267 de metri), înainte de a se îndrepta spre bazilica Notre-Dame d’Afrique, un loc creștin emblematic al țării, cu vedere la Golful Alger. În cadrul unei celebrări cu caracter interreligios, care va reuni creștini și musulmani, liderul celor 1,4 miliarde de catolici va lansa un apel la fraternitate în această țară în care sunnismul este religia oficială și în care catolicii reprezintă mai puțin de 0,01% din populația de 47 de milioane de locuitori.
Această călătorie marchează începutul primului turneu internațional major al papei, în vârstă de 70 de ani, care îl va duce apoi în Camerun, Angola și Guineea Ecuatorială (13-23 aprilie), o călătorie-maraton de 18.000 de kilometri cu un program foarte încărcat. Pentru această vizită istorică, Algerul a îmbrăcat cele mai frumoase straie, iar drumurile au fost împodobite cu flori și cu drapelul Vaticanului, în culorile auriu și alb. Cu toate acestea, nu sunt planificate apariții publice în capitală.
Luni, Leon al XIV-lea se va reculege, de asemenea în privat, la capela celor 19 „martiri ai Algeriei”, preoți și figuri religioase care și-au pierdut viața în timpul deceniului întunecat marcat de război civil (1992-2002). Într-un pelerinaj cu dimensiuni mai personale, papa va călători marți la Annaba (est), lângă granița cu Tunisia, vechiul Hipona, unde a fost episcop Sfântul Augustin (354-430), marele gânditor creștin. Această călătorie în Algeria „este deosebit de specială”, a spus Leon înainte de sosirea sa în Algeria. Sfântul Augustin, a cărui moștenire îi inspiră pontificatul, este ”o punte foarte importantă în dialogul interreligios”, a adăugat el.
Imediat după alegerea sa din mai 2025, de la balconul Bazilicii Sfântul Petru, Leon al XIV-lea s-a prezentat drept „un fiu al Sfântului Augustin”, referindu-se la ordinul care îi poartă numele.
Înainte de alegerea sa ca lider al Bisericii Catolice, în mai 2025, Robert Francis Prévost vizitase de două ori Algeria în calitate de conducător al acestui ordin fondat în secolul al XIII-lea pe principiile vieții în comunitate și ale împărtășirii.