Propunerea lui Zoran Stevanović
Noul președinte al Parlamentului Sloveniei, Zoran Stevanović, a anunțat pe 14 aprilie 2026 că intenționează să organizeze un referendum privind retragerea țării din NATO. Această inițiativă a fost confirmată de presa locală, care citează surse din cadrul partidului său, Adevărul. Stevanović a declarat: „Trebuie să spun că am promis poporului un referendum pe tema ieșirii din NATO și că vom organiza acest referendum.”
Liderul Partidului Adevărului susține că Slovenia trebuie să-și recâștige suveranitatea și să devină din nou un centru decizional independent, în detrimentul influenței Bruxelles-ului. Potrivit lui, implicarea țării în conflicte militare externe nu ar servi interesele naționale. Acesta a subliniat că „Ljubljana trebuie să devină centrul decizional al Sloveniei, nu Bruxelles-ul.”
Această mișcare ar putea avea un impact semnificativ asupra relațiilor Sloveniei cu NATO și cu Uniunea Europeană. Un astfel de referendum ar putea crea un precedent în regiunea Balcanilor, care deja se confruntă cu o instabilitate geopolitică. De asemenea, este de remarcat că Stevanović a recunoscut că o eventuală ieșire din Uniunea Europeană nu se bucură de susținerea publicului, având în vedere beneficiile economice pe care apartenența la acest bloc le aduce țării.
În plus față de chestiunea retragerii din NATO, Stevanović a exprimat dorința de a vizita Moscova în viitorul apropiat. Deși are planificate călătorii oficiale la Skopje și Copenhaga, acesta a declarat că vrea să construiască punți de legătură cu toate statele, subliniind necesitatea unei politici externe mai independente. „Aș dori să construiesc punți și să cooperez bine cu toate țările, indiferent de zidul care a fost construit între Vest și Est”, a adăugat el.
Declarațiile sale vin pe fondul criticilor aduse de lideri internaționali, inclusiv de președintele american Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării eficiența NATO și a sugerat că SUA s-ar putea retrage din alianță. Trump a descris recent NATO drept un „tigru de hârtie”, provocând temeri în rândul aliaților. Tensiunile internaționale au fost exacerbate de dezacordurile privind gestionarea conflictului din Iran și securizarea rutelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz.
Slovenia, cu o populație de aproximativ 2,1 milioane de locuitori, este comparabilă ca suprafață cu județul Timiș din România. Deși PIB-ul nominal al Sloveniei este mai mic decât al României, PIB-ul per capita la paritatea puterii de cumpărare este apropiat de media Uniunii Europene, fiind semnificativ mai ridicat decât în majoritatea statelor din fostul bloc comunist.
Alegerile parlamentare din aprilie 2026 au marcat o schimbare semnificativă în peisajul politic sloven, cu o ascensiune a Partidului Adevărului, care reflectă un val de euroscepticism. Această polarizare a societății se datorează nemulțumirilor legate de costul vieții și securitatea energetică. Rezultatul scrutinului a dus la negocieri îndelungate pentru formarea unei coaliții, oferind o platformă pentru figuri politice care pledează pentru o distanțare de deciziile luate de UE și NATO.
În concluzie, intențiile lui Zoran Stevanović de a organiza un referendum pentru ieșirea din NATO și de a promova o politică externă mai independentă ar putea avea implicații semnificative nu doar pentru Slovenia, ci și pentru întreaga regiune a Balcanilor. Rămâne de văzut cum va reacționa publicul la aceste propuneri și ce efect vor avea asupra relațiilor internaționale ale țării.
Este esențial ca autoritățile slovenie să comunice clar planurile și să asigure o dezbatere publică transparentă pe această temă critică.