Costurile conflictului global
Conflictul dintre Statele Unite și Iran, declanșat pe 28 februarie 2026, amenință să arunce economia globală într-o criză a datoriilor fără precedent. În timp ce cifrele oficiale de la Pentagon vorbesc de miliarde, experții de la Harvard avertizează că factura reală va fi plătită de generațiile viitoare, atingând pragul psihologic de 1 trilion de dolari. Profesoara Linda Bilmes de la Harvard Kennedy School a declarat: „Sunt sigură că vom ajunge la 1 trilion de dolari pentru războiul cu Iranul.”
Deși Pentagonul a raportat Congresului costuri de 11,3 miliarde de dolari pentru primele șase zile de operațiuni, realitatea din teren ar fi mult mai costisitoare. Bilmes subliniază că armata SUA subestimează deliberat cheltuielile, prin raportarea stocurilor la valori istorice, nu la prețul actual de înlocuire. „Aceste discrepanțe sunt unul dintre motivele pentru care suma raportată de 11,3 miliarde de dolari este, în realitate, mai aproape de 16 miliarde”, a adăugat ea.
O mare parte din epuizarea bugetară vine din asimetria conflictului. În timp ce Iranul atacă cu tehnologie ieftină, SUA consumă muniție de ultimă generație pentru a se apăra. Costul reînnoirii stocurilor, estimat la 4 milioane de dolari per interceptor, va depăși cu mult costul dronelor lansate din Iran, care pot fi produse cu doar 30.000 de dolari bucata. Bilmes a explicat: „Împrumutăm pentru a finanța acest război la rate mai mari, pe lângă o bază de datorie mult mai mare.”
Rezultatul acestor împrumuturi este că doar costurile dobânzilor vor adăuga miliarde de dolari la costul total al acestui război. „Spre deosebire de costurile inițiale, acestea sunt costuri pe care le transferăm în mod explicit generației următoare”, a subliniat cercetătoarea. Pe lângă echipamentele pierdute, inclusiv trei avioane F-15 doborâte în Kuweit, povara financiară pe termen lung include îngrijirea veteranilor. Bilmes estimează că cei aproximativ 55.000 de militari desfășurați în regiune vor necesita prestații de invaliditate pe viață, ceea ce va reprezenta o presiune suplimentară uriașă asupra contribuabilului american.
Nici Uniunea Europeană nu este ferită de unda de șoc generată de acest conflict. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat o radiografie sumbră a impactului energetic provocat de blocarea Strâmtorii Ormuz și de instabilitatea din Golf. „Să recapitulăm: de la începutul conflictului – acum 44 de zile –, factura noastră pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 22 de miliarde de euro”, a declarat von der Leyen.
Liderul european a insistat că nicio măsură de urgență nu poate înlocui o pace permanentă, avertizând că perturbările în aprovizionarea cu energie vor persista chiar dacă armele ar tăcea astăzi. Următorul pas decisiv va fi reuniunea Consiliului European din Cipru, unde liderii UE vor discuta măsuri excepționale pentru a proteja economia blocului comunitar de efectele devastatoare ale acestui război.
În concluzie, impactul economic al conflictului cu Iranul se prelungește dincolo de granițele SUA, având repercusiuni profunde asupra economiilor globale, iar efectele acestor decizii vor fi resimțite de generațiile viitoare.