Planuri controversate în Slovenia
Noul președinte al Parlamentului din Slovenia, Zoran Stevanovic, a declarat că intenționează să organizeze un referendum privind posibilitatea ieșirii țării din NATO. Conform unei declarații recente, Stevanovic a subliniat că Slovenia ar trebui să adopte o politică externă mai independentă și suverană. "Am promis poporului un referendum pe tema ieșirii din NATO și vom organiza acest referendum. Ljubljana trebuie să devină din nou centrul decizional pentru Slovenia, nu Bruxelles", a afirmat el.
Stevanovic, lider al partidului Resni.ca, tradus "Adevărul", a fost ales președinte al Parlamentului după alegerile din martie 2026, în care partidele liberale nu au reușit să obțină o majoritate. Aceasta a deschis calea pentru grupuri de dreapta, inclusiv partidul său, să se unească pentru a-l susține în această funcție. Zoran Stevanovic a mai declarat că intenționează să viziteze Moscova în viitorul apropiat, spunând că dorește să construiască punți de colaborare cu toate țările, indiferent de diviziunile existente între Vest și Est.
Criticile aduse NATO de către Donald Trump au fost un context suplimentar pentru afirmațiile lui Stevanovic. Președintele SUA a sugerat recent că SUA s-ar putea retrage din alianța militară, ceea ce a stârnit reacții și discuții în rândul liderilor europeni.
Conform datelor oficiale, Slovenia este membră NATO din 2004, iar orice decizie de a organiza un referendum pe acest subiect ar necesita o analiză detaliată a implicațiilor internaționale și interne. Potrivit Institutului Național de Statistică din Slovenia, 57% din populația slovena sprijină în continuare apartenența la NATO, în ciuda criticilor recente.
Pe lângă intențiile sale de a scoate Slovenia din NATO, Stevanovic a exprimat dorința de a retrage țara și din Organizația Mondială a Sănătății (OMS). El a fost activ în organizarea protestelor împotriva măsurilor de izolare socială în timpul pandemiei de COVID-19, ceea ce a amplificat percepția sa de lider anti-sistem.
În prima sa apariție media, Stevanovic a acordat un interviu publicației Sputnik, afirmând că primul pas pentru Slovenia ar trebui să fie negocierea cu Rusia. Această orientare pro-rusă a fost deja criticată de analiștii politici, care subliniază riscurile asociate cu o astfel de poziție în contextul geopolitic actual.
Stevanovic a fost ales cu 48 de voturi din 90, susținut de partidele de extremă dreapta, ceea ce a complicat șansele prim-ministrului Robert Golob de a forma un nou guvern. Susținerea partidului Adevărului este considerată a fi mai apropiată de blocul de dreapta condus de Janez Jansa, fost prim-ministru al Sloveniei.
Această schimbare politică semnificativă în Slovenia ar putea avea implicații mari asupra politicii externe a țării și asupra relațiilor cu partenerii europeni și cu Statele Unite. În contextul în care Stevanovic continuă să promoveze ideea unui referendum, este esențial ca cetățenii să fie informați corect despre consecințele unei posibile retrageri din NATO și din alte organizații internaționale.
Pe măsură ce Slovenia navighează prin aceste schimbări politice, rămâne de văzut modul în care reacția Uniunii Europene și a partenerilor internaționali va influența deciziile liderilor sloveni.
Este un moment crucial pentru viitorul politic al Sloveniei și al relațiilor sale externe.