Investiții strategice de 5 miliarde euro
România pregăteşte un nou pachet de politică industrială, care include nouă scheme de ajutor de stat, cu un buget estimat de aproximativ cinci miliarde de euro, până în anul 2032, inclusiv un instrument dedicat proiectelor de peste 200 milioane de euro, potrivit unei analize de specialitate, publicată marţi.
Conform consultanţilor EY România, succesul acestuia va depinde de capacitatea de implementare şi de accelerarea proceselor administrative, transmite Agerpres. „În ultimii ani crizele suprapuse – pandemia, tensiunile geopolitice, transformarea energetică şi competiţia tehnologică globală, au determinat guvernele să regândească rolul statului în orientarea investiţiilor. În Europa Centrală şi de Est, statele concurează activ pentru a atrage investiţii în lanţuri valorice strategice, precum bateriile pentru vehicule electrice, semiconductorii, echipamentele pentru energie regenerabilă sau tehnologiile digitale avansate. În acest context, dar şi în cel al situaţiei macroeconomice a României, Guvernul de la Bucureşti a lansat un nou pachet amplu de scheme de ajutor de stat, estimat la aproximativ 5 miliarde de euro până în 2032”, menţionează autorul analizei, Sebastian Popescu, Partener, coordonator al liniei de servicii de Consultanţă în domeniul Granturilor şi Stimulentelor, EY România, citat în comunicat.
În opinia sa, acesta reprezintă una dintre cele mai ambiţioase iniţiative de politică industrială din ultima perioadă şi vine într-un moment în care economia românească se confruntă simultan cu provocări structurale şi cu oportunităţi de repoziţionare în arhitectura industrială europeană. Pachetul propus de Guvernul României include nouă scheme distincte de ajutor de stat, administrate în principal de Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi cu implicarea Băncii pentru Investiţii şi Dezvoltare, mai arată analiza.
„Acestea vizează o gamă largă de domenii – de la tehnologii avansate şi cercetare-dezvoltare, până la industrii strategice, convergenţă regională şi sprijin pentru antreprenoriatul românilor din diaspora. Bugetul total al schemelor cu alocări clar definite este de 3,95 miliarde de euro, iar estimările sugerează că suma totală ar putea ajunge la aproximativ 5 miliarde de euro, dacă includem şi instrumentul dedicat investiţiilor strategice de mari dimensiuni”, se precizează în document.
Unul dintre cele mai relevante elemente de noutate ale pachetului de măsuri de relansare economică îl reprezintă instituirea unui cadru dedicat finanţării investiţiilor cu impact semnificativ în economie, vizând proiecte de peste 200 milioane euro. „Acest instrument, aşteptat de mult timp de mediul investiţional, răspunde unei lacune a politicii industriale din România: absenţa unui mecanism suficient de robust pentru atragerea proiectelor de tip „ancoră”, capabile să genereze valoare adăugată ridicată, să dezvolte lanţuri valorice integrate local şi să producă efecte de multiplicare la nivelul economiei”, susţine Popescu.
Complementar, pachetul propune instrumente financiare orientate către convergenţa regională şi creşterea competitivităţii economiilor locale, precum şi programe dedicate antreprenoriatului românesc din diaspora, cu rolul de a mobiliza capital, know-how şi iniţiativă antreprenorială către economia naţională. Din perspectiva EY, pachetul de scheme de sprijin propus de Guvern reprezintă unul dintre cele mai ambiţioase demersuri de politică industrială şi investiţională din ultimele perioadă.
România beneficiază deja de o experienţă solidă în proiectarea şi implementarea schemelor de ajutor de stat, iar Ministerul Finanţelor a demonstrat, în ultimii 10-20 de ani, o capacitate instituţională foarte bună de a gestiona programe complexe, cu respectarea rigorilor europene în materie de ajutor de stat şi cu rezultate cuantificabile în atragerea de investiţii productive. Datele oficiale, aferente ultimului deceniu, arată că schemele de finanţare administrate de Ministerul Finanţelor au acordat ajutoare de stat în valoare cumulată de peste 1,8 miliarde euro către mai mult de 230 de companii, sprijinind investiţii totale de aproximativ 4,4 miliarde euro şi contribuind la crearea a peste 36.000 de locuri de muncă.
Lista de activităţi eligibile poate rămâne largă, însă prioritizarea ar putea viza acele segmente unde decalajele sunt structurale şi impactul economic potenţial este ridicat: echipamente şi componente electronice, produse chimice şi farmaceutice, maşini şi echipamente de transport sau sub segmente auto cu tehnologie complexă. „Corelarea intensităţii ajutorului de stat cu impactul net asupra balanţei comerciale, precum şi introducerea unor stimulente suplimentare pentru integrarea furnizorilor locali, ar putea direcţiona mai eficient resursele publice către proiecte cu valoare adăugată ridicată. În acelaşi timp, includerea unei componente obligatorii de modernizare tehnologică – de exemplu, un nivel minim de automatizare – ca criteriu de eligibilitate, nu doar de punctaj, ar contribui la evitarea finanţării unor investiţii cu profil low cost şi la orientarea sprijinului către transformare industrială reală. Simplificarea mecanismului de evaluare, prin reducerea criteriilor de punctaj la un set restrâns şi clar corelat cu impactul economic şi fiscal, ar putea accelera procesul administrativ şi creşte transparenţa decizională.
Stabilirea unor feronici de depunere recurente, în aceleaşi perioade ale anului, precum şi scurtarea termenelor de analiză şi plată, ar consolida predictibilitatea pentru mediul privat”, notează consultantul.