Investiții controversate în sărăcie
Într-o comună din sudul țării, unde lipsurile sunt încă parte din realitatea de zi cu zi, administrația locală a ales să investească masiv într-un sistem de supraveghere modern, cu drone. Comuna Răsuceni din județul Giurgiu, care numără 2.144 de locuitori și include satele Răsuceni, Carapancea, Satu Nou și Cucuruzu, este considerată una dintre cele mai sărace din România. Cu toate acestea, primăria condusă din 2012 de edilul liberal Costel Spălatu a făcut recent o achiziție semnificativă: un sistem integrat de monitorizare video, completat de drone și o componentă de gestionare a parcărilor. Investiția depășește 1,1 milioane de lei, potrivit Libertatea.
În paralel cu această inițiativă, administrația locală derulează și cel mai mare proiect de infrastructură din ultimii ani. Este vorba despre contractul în valoare de 12.756.635,63 de lei pentru „Reabilitare străzi și utilități în comuna Răsuceni, județul Giurgiu”, atribuit în iulie 2024. Proiectul include proiectare tehnică, asistență și execuția lucrărilor, având un termen de finalizare de 22 de luni, ceea ce înseamnă că lucrările sunt încă în desfășurare. Contractul a fost câștigat de asocierea dintre Util Expres Construct SRL și Maxidesign SRL. Prima dintre ele, înființată în 2019 în Bolintin Deal, este deținută de Viorel Rusu și Gheorghe Dumitru și a mai colaborat cu instituții publice din zonă. Cea de-a doua, Maxidesign, are o istorie mai veche și legături cu infrastructura rutieră națională, fiind fondată în 2001 de Ovidiu Marian Barbier și Marian Daniel Marin.
Pe 1 aprilie, Primăria Răsuceni a semnat două contracte distincte pentru implementarea sistemului de monitorizare. Primul, în valoare de 246,63 mii de lei, include achiziția unui „server analiză și procesare imagine cu licențe camere și licență parking” și „trei drone profesionale”. Al doilea contract, în valoare de 865,252 mii de lei, vizează implementarea efectivă a sistemului video. Acesta a fost atribuit firmelor Liso Consult SRL și Smart City Security SRL, ambele din București. Liso Consult, fondată în 2004, are în spate o activitate modestă în contracte publice în acest an, în timp ce Smart City Security, înființată în 2022, a acumulat deja contracte de peste 250.000 de lei cu instituții de stat.
Dincolo de investițiile publice, în Răsuceni există și o rețea de afaceri locale în care apar nume apropiate administrației. Soția primarului, Niculina Nina Spălatu, a fost implicată în mai multe firme din comună, în special în domeniul agricol și comercial. Printre acestea se numără Agro Maryjan SRL și Agro Jeni SRL, ambele cedate ulterior către Agricola Progresul Răsuceni SRL, firmă deținută de Mariana Asan, soția unui fost consilier local. Aceeași societate a obținut în trecut și contracte publice, inclusiv pentru servicii de deszăpezire. De asemenea, Niculina Spălatu a avut o funcție de conducere în cadrul cooperativei agricole Spicul Cerealcom Răsuceni, structură fondată de mai multe firme locale.
Potrivit declarației de avere din 2024, familia Spălatu deține aproape 118 hectare de teren agricol și o locuință. Veniturile provin din salariul de primar, estimat la 120.000 de lei anual, din arende în valoare de 135.000 de lei și din salariul soției, de aproximativ 28.000 de lei. Această situație a stârnit controverse în rândul cetățenilor, care se întreabă dacă investițiile în tehnologie sunt justificate în contextul nevoilor lor imediate. Criticii susțin că fondurile ar trebui să fie direcționate către servicii esențiale precum educația și sănătatea, în loc de sisteme de supraveghere.
Pe de altă parte, primarul Costel Spălatu a declarat că implementarea sistemului de drone va ajuta la creșterea siguranței în comună și la combaterea infracționalității. „Acest proiect este esențial pentru a oferi un mediu mai sigur locuitorilor noștri și pentru a atrage eventuale investiții în zonă”, a afirmat edilul. Între timp, administrația locală se confruntă cu presiuni din partea locuitorilor care solicită transparență în cheltuirea fondurilor publice și o mai bună comunicare a proiectelor în desfășurare.
Un alt aspect important este impactul pe termen lung al acestor investiții asupra comunității. Deși tehnologia poate aduce beneficii, există temeri că o astfel de inițiativă ar putea crea un climat de neîncredere între cetățeni și autorități. Reacțiile cetățenilor sunt diverse, iar unii susțin că este nevoie de măsuri mai eficiente pentru a îmbunătăți condițiile de trai, în loc de supraveghere. Această situație evidențiază provocările cu care se confruntă administrațiile locale în gestionarea resurselor și a așteptărilor comunității.
În concluzie, investițiile în tehnologia de supraveghere în comuna Răsuceni ridică întrebări importante privind prioritățile administrației locale. Este esențial ca autoritățile să asculte vocea cetățenilor și să se asigure că resursele sunt utilizate în mod transparent și eficient, pentru a răspunde nevoilor stringente ale comunității.
Următorii pași ar trebui să includă o evaluare a impactului acestor investiții și o comunicare mai bună cu locuitorii despre proiectele în desfășurare.