Sfânta Lumină de la Ierusalim ajunge în România

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Sfânta Lumină va ajunge în România pe 16 aprilie 2026, adusă de părintele arhimandrit Ioan Meiu. În cazul unor probleme logistice, Patriarhia Română are un plan de rezervă prin care flacăra va fi oferită dintr-o candelă specială păstrată la Catedrala Patriarhală. Evenimentul subliniază unitatea comunității ortodoxe și importanța tradiției pascale.

EN

Brief

The Holy Light will arrive in Romania on April 16, 2026, brought by Archimandrite Ioan Meiu. In case of logistical issues, the Romanian Patriarchate has a backup plan to offer the flame from a special candle kept at the Patriarchal Cathedral. This event highlights the unity of the Orthodox community and the significance of the Easter tradition.

Sfânta Lumină de la Ierusalim ajunge în România
Sursa foto: hotnews.ro

Anunțul făcut de Patriarhie

Delegații eparhiilor Patriarhiei Române vor prelua Sfânta Lumină direct de la Aeroportul Internațional „Otopeni” pe 16 aprilie 2026. Potrivit unui comunicat oficial al Patriarhiei Române, părintele arhimandrit Ioan Meiu, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, va transporta personal flacăra până în țară. "Această tradiție este un simbol al unității și al comuniunii în Biserica Ortodoxă Română", a declarat arhimandritul Meiu.

După preluarea Sfintei Lumini de la Otopeni, distribuția se va face printr-un lanț organizat. Centrele eparhiale vor prelua Lumina de la delegați, iar ulterior, prin intermediul protopopiatelor, aceasta va ajunge la fiecare parohie din țară. La ora 19.00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, unde Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va oficia momentul solemn al primirii.

Aducerea Sfintei Lumină este un moment deosebit pentru comunitatea ortodoxă din România, simbolizând bucuria pascală prilejuită de Învierea Domnului Iisus Hristos. Tradiția a fost inaugurată în 2009, la inițiativa Patriarhului Daniel, iar de atunci, flacăra soseste anual în România în Sâmbăta Mare. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, peste 80% dintre români se identifică ca ortodocși, ceea ce subliniază importanța acestui eveniment pentru societatea românească.

Totuși, Patriarhia Română recunoaște că există un context geopolitic tensionat, care ar putea afecta logistica transportului. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ridică întrebări asupra posibilității de a aduce lumina din Ierusalim. În acest sens, Patriarhia a declarat că există toate premisele ca tradiția să fie respectată, dar în același timp, s-au pregătit planuri de rezervă.

În cazul în care zborul din 2026 nu va fi posibil, flacăra din candela păstrată la Catedrala Patriarhală, care a fost menținută aprinsă neîntrerupt din 2025, va fi oferită credincioșilor. Aceasta se află pe Colina Bucuriei din București și asigură continuitatea simbolică a Sfintei Lumini, indiferent de circumstanțe.

Pe lângă dimensiunea religioasă, evenimentul are și un impact socio-cultural semnificativ. Comunitățile locale se mobilizează pentru a organiza primirea și distribuția Sfintei Lumină, iar tradițiile specifice fiecărei regiuni sunt păstrate cu sfințenie. De exemplu, în județul Suceava, credincioșii se adună la biserici pentru a participa la slujbe speciale, iar în orașe mari precum București și Cluj, evenimentele sunt amplificate prin acțiuni de promovare a unității și solidarității comunității ortodoxe.

Criticii acestei tradiții susțin că, în ciuda importanței simbolice, ar trebui să se ia în considerare și alternativele ecologice pentru transportul luminii, având în vedere amprenta de carbon a zborurilor internaționale. Aceștia cer o discuție deschisă în comunitate despre sustenabilitate, dar fără a diminua semnificația spirituală a aducerii Sfintei Lumină.

În concluzie, aducerea Sfintei Lumină de la Ierusalim în România rămâne un moment de mare importanță spirituală și culturală, care îmbină tradiția cu actualitatea. Rămâne de văzut cum va evolua situația în Orientul Mijlociu și dacă planurile de rezervă vor fi necesare.

Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă Română continuă să promoveze unitatea și comuniunea în rândul credincioșilor săi, indiferent de circumstanțe.