4.000 de lumânări aprinse la Cluj pentru cireși

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

O firmă pomicolă din Cluj a investit 40.000 de euro pentru a salva livada de cireși de înghețul târziu de primăvară, aprinzând 4.000 de lumânări anti-îngheț. Această acțiune a implicat 20 de angajați care au lucrat toată noaptea pentru a proteja florile delicate. Metoda rar utilizată în România a crescut temperatura din livadă și a prevenit distrugerea culturii.

EN

Brief

A fruit farm in Cluj spent €40,000 to save cherry blossoms from late spring frost by lighting 4,000 anti-frost candles. This effort involved 20 workers who toiled all night to protect the delicate flowers, demonstrating the importance of innovative agricultural practices.

4.000 de lumânări aprinse la Cluj pentru cireși
Sursa foto: gandul.ro

Salvarea pomilor din îngheț

O firmă pomicolă din Cluj a investit recent 40.000 de euro în efortul de a salva livada de cireși de înghețul târziu de primăvară, în urma unei nopți în care temperaturile au scăzut sub zero grade. Potrivit Adevărul, fermierii au aprins 4.000 de lumânări anti-îngheț pentru a proteja florile delicate, într-o luptă contracronometru împotriva capriciilor vremii.

Reprezentanții Fermei Steluța au publicat imagini care surprind mii de lumini strălucind printre rândurile de cireși, creând un peisaj spectaculos, dar și o imagine a efortului intens depus. "Azi noapte am dat foc la 40.000 de euro. Nu e o exagerare. E realitatea unei nopți de primăvară în care temperaturile au scăzut sub zero și livada noastră de cireși era la un pas să fie distrusă de înghețul târziu. 4.000 de lumânări antiîngheț aprinse printre rânduri. 40.000 de euro transformați în fum și căldură, ca să salvăm florile de cireș care, peste câteva săptămâni, vor deveni fructele pe care le veți găsi pe piață”, au transmis fermierii într-o postare pe Facebook.

Această metodă de protecție este rar utilizată în România din cauza costurilor ridicate, dar s-a dovedit eficientă în creșterea temperaturii din livadă cu câteva grade. „La ora 7:00 dimineața aveam -2,7°C temperatura aerului. Pe rând, acolo unde am amplasat gălețile, temperatura a urcat la +1,4°C”, au mai specificat reprezentanții fermei, subliniind eficiența intervenției.

Aproximativ 20 de angajați au lucrat toată noaptea, în frig, pentru a aprinde lumânările și pentru a se asigura că acestea ard constant până la răsărit. „Astă noapte, 20 de oameni din echipa Ferma Steluța nu au închis un ochi. Toată noaptea, pe ger, printre rânduri, au aprins lumânare cu lumânare, le-au supravegheat, le-au stins la răsărit. 20 de oameni care au lăsat deoparte liniștea sărbătorii pentru a salva livada, pentru că atunci când natura lovește, nu există pauză și nu există alternative”, au adăugat reprezentanții fermei.

Această situație evidențiază nu doar provocările cu care se confruntă fermierii din România, dar și importanța protecției culturilor în fața schimbărilor climatice tot mai frecvente. Deși metoda utilizată de Ferma Steluța a fost costisitoare, ea a fost esențială pentru a asigura o recoltă viitoare, având în vedere că cireșele sunt un produs de bază pe piața locală, iar pierderile cauzate de îngheț ar fi fost devastatoare.

În contextul actual al schimbărilor climatice, care aduc condiții meteorologice imprevizibile, este esențial ca fermierii să exploreze și să adopte soluții inovatoare pentru a-și proteja culturile. Aceasta poate include nu doar utilizarea lumânărilor, ci și tehnologii moderne de monitorizare a vremii și metode de irigare mai eficiente.

Experții sugerează că, pe lângă metodele tradiționale, este important ca fermierii să colaboreze cu cercetători și instituții de specialitate pentru a dezvolta strategii pe termen lung care să contribuie la reziliența sectorului agricol din România.

În concluzie, acțiunea fermierilor din Cluj reprezintă un exemplu de determinare și inovație în fața provocărilor climatice. Cu toate că investiția a fost semnificativă, salvarea florilor de cireș demonstrează importanța protejării agriculturii locale și a viitorului economiei rurale.

Este necesar ca autoritățile să sprijine astfel de inițiative și să faciliteze accesul fermierilor la soluții sustenabile și eficiente pentru a face față vremurilor dificile care pot apărea.