Tradiții în Vinerea Mare: Trecerea pe sub masă

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Vinerea Mare reprezintă o zi de doliu pentru creștinătate, marcată de tradiția trecerii pe sub masă sub Sfântul Epitaf. Această practică simbolizează venerația pentru sacrificiul lui Iisus Hristos și conectează comunitățile la valorile spirituale profund înrădăcinate în cultura românească.

EN

Brief

Good Friday is a solemn day for Christianity, marked by the tradition of passing beneath the Holy Epitaph. This act symbolizes reverence for the sacrifice of Jesus Christ and connects communities to deeply rooted spiritual values in Romanian culture.

Tradiții în Vinerea Mare: Trecerea pe sub masă
Sursa foto: dcnews.ro

Obiceiuri și semnificații

Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, este o zi de doliu profund pentru creștinătatea ortodoxă, marcată de răstignirea și moartea lui Iisus Hristos. În această zi, credincioșii se adună la biserică pentru a participa la slujbele religioase, iar un obicei emblematic este trecerea „pe sub masă”, sub Sfântul Epitaf. Potrivit preotului Nicolae Crângașu, acest ritual simbolizează o formă de venerație în fața suferinței și a morții Mântuitorului. „Trecerea pe sub masa cu Sfântul Epitaf se face, de regulă, în genunchi, aceasta fiind o dovadă a pietății și a conștientizării sacrificialității lui Hristos”, a explicat preotul pentru DC News.

Sfântul Epitaf, un obiect de cult, este expus în mijlocul bisericii și reprezintă imaginea lui Hristos mort. Credincioșii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și Sfântul Epitaf, apoi trec de trei ori pe sub masa pe care este așezat. Această acțiune este interpretată ca o analogie a trecerii prin mormânt a Mântuitorului. Aceasta simbolizează, de asemenea, credința că, prin moartea și Învierea Sa, Iisus a deschis calea către viața veșnică.

Unii credincioși aleg să treacă o singură dată pe sub masă, ceea ce reflectă unicitatea jertfei lui Hristos, în timp ce alții o fac de trei ori, amintind de cele trei zile în care trupul lui Iisus a stat în mormânt. Această diversitate în practicile religioase reflectă modul în care comunitățile interpretează și își asumă tradiția.

Conform unei cercetări realizate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2026, aproximativ 65% dintre români se consideră credincioși activi și participă la slujbele religioase din Vinerea Mare. De asemenea, conform unui studiu Eurostat din 2022, 74% dintre români se declară ortodocși, ceea ce subliniază importanța acestei sărbători în cultura națională.

Pe lângă dimensiunea spirituală, tradițiile din Vinerea Mare au și implicații sociale. De exemplu, în orașe precum Iași și Sibiu, comunitățile organizează evenimente culturale și religioase, invitând oamenii să participe la slujbe și la ritualuri. Această mobilizare comunitară ajută la consolidarea identității culturale și religioase a românilor.

Criticii obiceiului de a trece pe sub masă susțin că, în unele cazuri, ritualul a devenit o formalitate, iar profunditatea semnificației sale este pierdută. Aceștia îndeamnă la o revenire la esența spirituală a acestei practici, subliniind importanța reflecției personale și a angajamentului față de credință. În același timp, preoții și liderii religioși încurajează comunitățile să participe cu sinceritate la aceste ritualuri, pentru a reafirma legătura lor cu tradiția creștină.

În concluzie, Vinerea Mare este o zi care nu doar comemorează moartea lui Iisus Hristos, ci și întărește legăturile comunității prin ritualuri și tradiții. Participarea activă la aceste obiceiuri este esențială pentru menținerea spiritualității și a identității culturale în România.

Pe măsură ce ne apropiem de sărbătoarea Paștelui, aceste practici capătă o semnificație și mai profundă, subliniind drumul credincioșilor spre înviere și viața veșnică.