Excluderea probelor nu afectează dosarul
Călin Georgescu și Horațiu Potra, alături de gruparea paramilitară a acestuia, pot fi judecați pentru infracțiuni contra securității naționale, chiar dacă instanța a exclus 52 din cele 650 de pagini ale rechizitoriului. Judecătorul de cameră preliminară a subliniat că „excluderea unor mijloace de probă nu echivalează cu neregularitatea actului de sesizare a instanței”.
În al doilea dosar deschis pe numele lui Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 este acuzat și de comunicare de informații false. Pe 7 decembrie 2024, în cadrul emisiunii „Culisele statului paralel” de la Realitatea Plus, acesta a afirmat că România va intra în război cu Rusia și că tinerii români vor lupta pe front în Ucraina. Fostul candidat este deja judecat pe fond pentru propagandă legionară și are un alt dosar legat de finanțarea campaniei electorale.
Horațiu Potra, împreună cu alți 20 de membri ai unei grupări paramilitare din Sibiu, sunt acuzați că au încercat să provoace haos la protestul din 8 decembrie 2024. Această dată ar fi trebuit să marcheze turul doi al alegerilor prezidențiale, dacă judecătorii Curții Constituționale nu anuluau scrutinul cu două zile înainte. Procurorii au subliniat că grupul a avut la dispoziție o varietate de obiecte periculoase, inclusiv 65 de materiale pirotehnice din categoria F4, care sunt cele mai periculoase permise pentru uz profesional.
Procurorii au detaliat că Horațiu Potra și oamenii săi intenționau să folosească aceste materiale pirotehnice pentru a crea panică și reacții disproporționate în rândul manifestanților și al forțelor de ordine. Scopul ar fi fost ca protestul să degenereze în acte de violență. În procedura de cameră preliminară, judecătorul a exclus 17 declarații date de o parte dintre oamenii lui Potra, deoarece acestea au fost făcute înainte ca aceștia să fie informați despre calitatea de suspecți.
„Inculpaţii au fost audiaţi în calitate de martori, ocazie cu care au oferit explicații referitoare la deplasarea acestora și alte detalii de natură a-i autoincrimina. Aceştia nu au fost asistaţi de un avocat la momentul audierii, ceea ce le-a limitat dreptul la apărare”, a explicat judecătorul de cameră preliminară. Acesta a adăugat că declarațiile nu puteau fi folosite împotriva inculpaților în baza legii.
Pe 2 aprilie 2026, avocații au cerut restituirea rechizitoriului la Parchet pentru a elimina declarațiile declarate nule. Reprezentantul Parchetului a afirmat că declarațiile vor fi eliminate fizic din dosar după soluționarea contestației. Acesta a asigurat că restul probelor susțin situația de fapt reținută în rechizitoriu.
Curtea de Apel București a decis pe 2 aprilie începerea procesului pe fond în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 19 membri ai grupării sale sunt acuzați de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale. Instanța a precizat că excluderea probelor nu afectează legalitatea procesului.
În ceea ce privește materialele pirotehnice, specialiștii consultați susțin că, dacă ar fi ajuns la protest, acțiunile lor ar fi putut fi considerate „un atac de tip terorist”. Aceștia au avertizat că folosirea materialelor pirotehnice în contextul unui protest violent poate provoca panică și escaladarea conflictului. „Undele de șoc produse pot induce confuzie și pierderea echilibrului, iar efectul vizual al flăcărilor contribuie la crearea unei atmosfere de teroare”, au explicat experții.
Incidentul din 2015, când extremiștii maghiari Istvan Beke și Zoltan Szocs au fost condamnați pentru o tentativă similară de atac, arată riscurile pe care le implică astfel de acțiuni. Atunci, cei doi au fost condamnați pentru atentat contra unei colectivități și gruparea HVIM a fost scoasă în afara legii.
În concluzie, cazul lui Călin Georgescu și Horațiu Potra ridică întrebări importante despre securitatea națională și riscurile asociate acțiunilor paramilitare. Judecătorii vor analiza contestația împotriva deciziei de începere a judecății, iar procesul va continua în conformitate cu legea.
Este esențial ca autoritățile să asigure un proces echitabil și să protejeze drepturile tuturor celor implicați, în special în contextul acuzațiilor grave aduse împotriva inculpaților.