Tensiuni crescute și negocieri fragile
Majoritatea restricţiilor legate de starea de urgenţă impusă pe 28 februarie la începutul războiului declanşat de atacul israeliano-american asupra Iranului vor fi ridicate începând de joi în cea mai mare parte a Israelului, a anunţat miercuri seara Comandamentul Frontului Intern, relatează AFP.
Cu excepţia zonei de nord de la frontiera cu Libanul, unde armata îşi continuă războiul împotriva Hezbollahului pro-iranian, şi până la golful Haifa, cel mai mare port al Israelului, restul ţării va reveni la un "nivel normal de activitate" începând cu ora locală 6:00 (3:00 GMT).
Adunările vor rămâne limitate la 1.000 de persoane în multe zone, potrivit unui comunicat al Comandamentului Frontului Intern. Ridicarea restricţiilor înseamnă că în aceste zone şcolile se pot redeschide, deoarece joia este în mod normal prima zi de cursuri după vacanţa şcolară de Paştele evreiesc, iar companiile şi magazinele pot funcţiona normal.
Italia nu va trimite nicio navă pentru a ajuta la supravegherea zonei Strâmtorii Hormuz după un armistițiu între Statele Unite și Iran, decât dacă acest lucru este autorizat de Organizația Națiunilor Unite, a declarat miercuri viceprim-ministrul Matteo Salvini. "Nu se află pe agendă. Am spus deja că nu vom trimite nave decât dacă există o inițiativă a Națiunilor Unite", a spus Salvini, care este și ministru al infrastructurii în guvernul conservator al prim-ministrului Giorgia Meloni, jurnaliștilor.
Războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a declanșat o criză energetică pentru economia globală, blocând cantități mari de petrol și gaze în Golf, după ce Teheranul a închis Strâmtoarea Hormuz pentru majoritatea navelor, afectând în mod deosebit Europa și Italia. Perturbarea i-a determinat pe unii, inclusiv partidul de extremă dreapta Liga al lui Salvini, să ceară Europei să ia în considerare reluarea achizițiilor de energie din Rusia, care au fost întrerupte ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina în 2022.
Totuși, Salvini a revenit asupra acestei poziții, spunând că nu ar fi fezabil atât timp cât războiul din Ucraina continuă. "Sper că va veni curând momentul în care va fi posibil să se vorbească despre reconstrucție și cooperare, inclusiv parteneriate și energie, odată ce conflictul cu Rusia se va încheia", a declarat el pentru Asociația Presei Străine din Italia.
La fel ca alți aliați NATO reticenți în a susține loviturile ordonate de președintele american Donald Trump împotriva Iranului, Italia a refuzat săptămâna trecută să acorde permisiunea aeronavelor militare americane să aterizeze la baza aeriană Sigonella din Sicilia, în drum spre Orientul Mijlociu. Salvini a respins sugestiile că divergențele tot mai mari dintre Washington și capitalele europene ar putea duce la o retragere a SUA din Europa. "Nu cred că există vreo problemă iminentă privind retragerea trupelor NATO din Europa", a spus el.
Statele Unite "trebuie să aleagă între încetarea focului sau continuarea războiului prin intermediul Israelului. Nu le poate avea pe ambele", a afirmat miercuri ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, informează EFE. "Termenii încetării focului între Iran şi Statele Unite sunt clari", a subliniat ministrul iranian după seria de bombardamente a Israelului asupra Libanului, care au provocat până acum 254 de morţi şi 1.164 de răniţi.
"Lumea vede masacrul din Liban. Mingea este în terenul SUA şi lumea aşteaptă să vadă dacă îşi va respecta angajamentele", a insistat el. Iranul şi SUA au convenit marţi seară asupra unui armistiţiu de două săptămâni, perioadă în care vor negocia încheierea războiului început pe 28 februarie. Araqchi a făcut referire la acordul anunţat de prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, care prevedea "un armistiţiu pretutindeni, inclusiv în Liban şi în alte locuri".
Totuşi, mai târziu, preşedintele american Donald Trump a declarat că atacurile Israelului împotriva Hezbollah în Liban sunt o "ciocnire" separată de războiul purtat alături de Israel împotriva Iranului şi, prin urmare, nu fac parte din armistiţiul temporar obţinut cu Teheranul. Alte ţări, precum Egiptul şi Qatar, două dintre statele care au colaborat la eforturile pentru a se ajunge la armistiţiul de două săptămâni, au condamnat de asemenea "atacurile brutale" lansate miercuri de Israel împotriva Libanului şi au cerut intervenţia "imediată" a comunităţii internaţionale.
După încetarea focului convenită în conflictul din Iran, preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri că vrea ca Washingtonul să poarte negocieri directe cu Teheranul în viitorul apropiat, iar Casa Albă a anunţat ulterior că o delegaţie americană va pleca pentru discuţii în Pakistan sâmbătă, informează dpa. "Vor avea loc foarte curând," a declarat preşedintele Trump, citat de New York Post, într-un interviu telefonic acordat miercuri.
Din partea SUA, ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, şi emisarul special Steve Witkoff vor fi implicaţi în aceste discuţii, precum şi vicepreşedintele JD Vance, a spus preşedintele american. AFP, citând-o pe purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a informat că o delegaţie americană condusă de vicepreşedintele JD Vance va pleca în Pakistan pentru discuţii sâmbătă.
Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a invitat anterior delegaţii din SUA şi Iran la Islamabad vineri pentru discuţii suplimentare în care urmează să fie abordat un acord final pentru rezolvarea conflictului. Surse pakistaneze spun că reprezentanţi din Arabia Saudită, Turcia şi Egipt ar putea, de asemenea, să participe la discuţii. Aceste state au consultat anterior Pakistanul cu privire la modul în care situaţia ar putea fi dezescaladată.
Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri că atacurile Israelului asupra grupării şiite Hezbollah din Liban reprezintă o "ciocnire" separată de războiul purtat alături de statul israelian împotriva Iranului, prin urmare Libanul nu face parte din armistiţiul temporar încheiat marţi seara cu Teheranul, relatează EFE. Întrebat într-un interviu telefonic cu postul de radio PBS dacă este la curent cu bombardamentele masive israeliene lansate miercuri, fără avertisment, împotriva Beirutului, Trump a răspuns: "Da, ei (Hezbollah) nu au fost incluşi în acord".
"Aceştia nu au fost inclus în acord. Se va rezolva şi această problemă. E în regulă", a spus Donald Trump în intervenţia sa în emisiunea PBS News Hour. "Face parte din înţelegere - toată lumea ştie asta. E o ciocnire separată", a insistat preşedintele american, citat de AP.
Ministerul israelian de Externe a declarat pe platforma X că leadershipul libanez nu a reuşit să dezarmeze miliţiile Hezbollah sau să prevină atacurile asupra Israelului, acuzând conducerea Libanului că în loc să ia măsuri concrete împotriva grupării fundamentaliste s-a limitat să critice Israelul. Autorităţile libaneze nu şi-au respectat angajamentele privind demilitarizarea sudului Libanului, susţine diplomaţia israeliană în aceeaşi postare, avertizând că Israelul va lua măsuri pentru a elimina ameninţarea în cazul în care acestea nu o vor face.
Preşedintele libanez Joseph Aoun a calificat anterior drept "barbare" atacurile israeliene asupra centrului capitalei Beirut, care au provocat moartea a zeci de persoane. India ia în considerare posibilitatea de a mobiliza câteva "batalioane" de reptile pentru a stopa imigraţia ilegală din ţara vecină Bangladesh, informează miercuri AFP citând surse din cadrul poliţiei de frontieră.
Cele două ţări sunt despărţite de o frontieră de peste 4.000 de kilometri, formată în mare parte din delte create de râurile care curg din Himalaya, mlaştini sau mangrove, fără niciun fel de gard. Aflat la putere din 2014, guvernul ultranaţionalist hindus al lui Narendra Modi a făcut o prioritate din lupta împotriva imigraţiei clandestine, în special a celei provenite din Bangladesh, cu o majoritate musulmană. La frontiera care separă statul indian Bengalul de Vest de Bangladesh, doar 1.647 dintre cei 2.216 de kilometri sunt protejaţi de bariere.
"Ni s-a cerut să studiem ideea de a introduce reptile, precum şerpi şi crocodili, în zonele neprotejate, formate de râuri", a explicat pentru AFP un ofiţer superior din cadrul Forţei de Securitate la Frontieră (BSF), Manoj Barnwal. Acest scenariu ar fi fost discutat în februarie, în cadrul unei reuniuni la sediul central al BSF, potrivit acestui responsabil. "Este o idee inovatoare, dar vine cu numeroase provocări, în special în materie de securitate", a subliniat Manoj Barnwal. "Cum să procurăm reptilele? Care ar fi impactul lor asupra locuitorilor din satele situate de-a lungul frontierei?", a adăugat el.
"Am solicitat unităţilor noastre din teren să analizeze fezabilitatea acestei abordări şi să ne prezinte un raport cât mai curând posibil", a adăugat ofiţerul. Relaţiile dintre New Delhi şi Dacca s-au tensionat de la căderea, în 2024, a fostului prim-ministru al Bangladeshului, Sheikh Hasina, care se află în exil în India.
Provenind din noul guvern format după alegerile parlamentare din februarie, ministrul afacerilor Externe din Bangladesh, Khalilur Rahman, efectuează miercuri prima sa vizită oficială în India.