Amenzi neplătite și scandal internațional
Monica G., o femeie din Iași, a acumulat un număr impresionant de 1.677 de amenzi neplătite pentru prostituție, având o datorie totală de 952.465 lei, conform raportului depus de Primăria Iași la instanță în februarie 2026. Autoritățile locale au justificat această acțiune prin faptul că Monica a fost declarată insolvabilă, neavând venituri oficiale sau bunuri care să poată fi executate silit. 'Pentru o mai bună înfăptuire a justiției, am decis să disjungem cazul în 168 de dosare', a declarat judecătorul care se ocupă de caz.
Amenzile aplicate Monicăi G. de Poliția Locală din Iași variază între 500 și 1.500 de lei, fiind impuse pentru practicarea prostituției în locuri publice. Conform legii, această activitate este sancționată prin Legea nr. 61/1991. Până la finalul lunii martie 2026, instanța a soluționat unul dintre cele 168 de dosare, transformând 5.200 de lei, reprezentând valoarea totală a 10 amenzi, în 102 ore de muncă în folosul comunității.
Această situație nu este una nouă pentru Monica, care a mai fost implicată în procese similare. În 2010, municipalitatea din Iași a inițiat un demers similar, solicitând transformarea amenzilor neachitate, care însumau aproximativ 600.000 de lei, în muncă în folosul comunității. De asemenea, Monica a fost condamnată penal pentru prostituție în 2001 și 2012, înainte ca această faptă să fie dezincriminată prin noul Cod Penal.
Monica G. a devenit cunoscută în presa locală încă din 2002, când a fost ridicată de polițiști într-o razie pe Bulevardul Nicolae Iorga, având atunci doar 20 de ani. Totuși, notorietatea sa a atins apogeul în 2008, când a fost subiectul unei investigații internaționale realizate de jurnalistul britanic Chris Rogers. Această investigație a fost difuzată de CNN și a generat controverse, după ce Rogers a susținut că a cumpărat-o pe Monica din zona Gării din Iași pentru a practica prostituția în Anglia, afirmând că aceasta ar fi spus că era minoră.
Ulterior, Monica a fost audiată de Poliția din Iași, declarând că avea 25 de ani la momentul respectiv și că fusese răpită. Deși afirmațiile sale au fost preluate de mai multe publicații internaționale, acestea au ridicat întrebări despre veridicitatea investigației lui Rogers. În acel context, Monica a anunțat că intenționează să-l dea în judecată pentru afirmațiile făcute. Această situație a subliniat nu doar complexitatea cazului Monicăi, ci și provocările cu care se confruntă autoritățile în gestionarea problemelor legate de prostituție și de datoriile către stat.
În concluzie, cazul Monicăi G. este reprezentativ pentru dificultățile întâmpinate de persoanele aflate în situații vulnerabile, dar și pentru provocările sistemului juridic românesc. Autoritățile trebuie să găsească soluții eficiente pentru a aborda nu doar problema datoriilor, ci și aspectele sociale care contribuie la perpetuarea acestor situații.
În perioada următoare, se așteaptă ca instanța să continue soluționarea celorlalte 167 de dosare, iar comunitatea locală și organizațiile de protecție a drepturilor omului să se implice în sprijinul persoanelor aflate în situații similare.