Deficitul comercial a scăzut cu 15,6% în 2026

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Deficitul comercial al României a înregistrat o scădere de 15,6% în primele două luni din 2026, ajungând la 4,76 miliarde de euro, conform Institutului Național de Statistică. Această scădere se aliniază cu o diminuare a importurilor și o ușoară scădere a exporturilor, evidențiind o ajustare a pieței interne.

EN

Brief

Romania's trade deficit decreased by 15.6% in the first two months of 2026, reaching 4.76 billion euros, according to the National Institute of Statistics. This decline aligns with a decrease in imports and a slight drop in exports, highlighting an adjustment in the domestic market.

Deficitul comercial a scăzut cu 15,6% în 2026
Sursa foto: stirileprotv.ro

Date oficiale din primele luni

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada ianuarie – februarie 2026 a fost de 4,76 miliarde de euro, în scădere cu 15,6% (878,6 milioane de euro) faţă de perioada similară din 2025, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, transmite Agerpres. "Această scădere a deficitului comercial este un semn pozitiv în contextul unei economii globale complexe", a declarat Ministra Economiei, Ana Bogdan.

În perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, exporturile FOB au însumat 14,87 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 19,63 miliarde de euro. Comparativ cu perioada similară din 2025, exporturile au scăzut cu 1,7%, iar importurile s-au diminuat cu 5,5%. Această dinamică sugerează o ajustare a pieței interne și o posibilă încetinire a cererii externe.

În luna februarie 2026, exporturile FOB au însumat 7,97 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 10,38 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,41 miliarde de euro. Faţă de luna februarie 2025, exporturile au crescut cu 1,1%, iar importurile au scăzut cu 3,6%. Această evoluție a fost analizată de experții de la Institutul Național de Statistică, care subliniază importanța diversificării piețelor externe pentru a susține exporturile românești.

Ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (46,7% la export şi 36,5% la import) și alte produse manufacturate (27,4% la export și 27,5% la import). Această concentrare pe anumite sectoare poate prezenta atât oportunități, cât și riscuri, dacă se consideră fluctuațiile cererii pe piețele internaționale.

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada analizată a fost de 10,82 miliarde de euro la exporturi și de 14,65 miliarde de euro la importuri, reprezentând 72,8% din total exporturi și 74,6% din total importuri. Aceasta demonstrează dependența României de partenerii europeni, în special în contextul actual al crizei economice globale.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026 a fost de 4,05 miliarde de euro la exporturi și de 4,98 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,2% din total exporturi și 25,4% din total importuri. Această balanță este esențială pentru evaluarea competitivității produselor românești pe piețele externe.

Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare şi taxele aferente, iar preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) include, pe lângă elementele preţului FOB, costul asigurării şi transportului internaţional. Aceste definiții sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care se calculează valoarea schimburilor comerciale.

În concluzie, scăderea deficitului comercial în primele două luni din 2026 poate fi interpretată ca un semn de stabilizare a economiei românești, în ciuda provocărilor cu care se confruntă la nivel internațional. Totodată, este necesar ca autoritățile să monitorizeze evoluția piețelor externe și să sprijine sectorul exportator pentru a menține această tendință pozitivă.

Următoarele luni vor fi cruciale pentru a evalua impactul măsurilor economice implementate de guvern și pentru a determina direcția în care se îndreaptă economia românească.