Percheziții EPPO în România și Bulgaria pentru fraudă UE

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Parchetul European (EPPO) a efectuat percheziții în România și Bulgaria, vizând o fraudă de 20 milioane de euro legată de proiecte industriale. Ancheta implică documente false și ajutor ilegal din partea unui funcționar public. EPPO colaborează cu autoritățile locale pentru a investiga faptele.

EN

Brief

The European Public Prosecutor's Office (EPPO) conducted searches in Romania and Bulgaria regarding a €20 million fraud linked to industrial projects. The investigation involves false documents and illegal assistance from a public official. EPPO is collaborating with local authorities to investigate the facts.

Percheziții EPPO în România și Bulgaria pentru fraudă UE
Sursa foto: ziare.com

Investigarea unei fraude de 20 milioane €

Parchetul European (EPPO) din București a efectuat miercuri, 8 aprilie 2026, percheziții în cadrul unei anchete privind o posibilă fraudă care vizează două proiecte de fabricare a unităților de baterii litiu-ion și a structurilor modulare metalice prefabricate, în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro. Conform unui comunicat de joi al EPPO, au fost efectuate în total 14 percheziții la domiciliu și la sediile unor companii din România și Bulgaria pentru a se strânge probe. Măsuri de anchetă au fost efectuate și în Austria și în Regatul Unit (Marea Britanie). Potrivit EPPO, șapte suspecți vor fi aduși la sediul EPPO din București pentru a fi informați cu privire la statutul lor de suspecți.

Conform anchetei, beneficiarii proiectelor au prezentat documente false sau inexacte autorității de gestionare din România între 2020 și 2024. Aceștia ar fi depus oferte false privind bugetul proiectelor, precum și documente inexacte pentru a-și dovedi contribuția financiară și capacitatea financiară. „Se înțelege că aceleași fonduri au fost utilizate în mod repetat pentru ambele proiecte pentru a crea aparența de soliditate financiară”, afirmă un purtător de cuvânt al EPPO. De asemenea, fondurile au fost transferate în conturile beneficiarilor doar pentru perioada necesară generării extraselor bancare justificative, asigurându-și astfel în mod ilegal fonduri din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), din care au primit deja 7,5 milioane de euro.

Un aspect cheie al anchetei se referă la implicarea unui funcționar public, care este suspectat că a certificat informații false în rapoartele de vizită la fața locului. Aceste rapoarte au stat la baza prelungirii contractului de finanțare și a perioadei de implementare a proiectului, indicând în mod fals că echipamentul prevăzut în contractul de achiziție a ajuns în țară, deși furnizorul principal nu achiziționase de fapt niciun echipament. În plus, beneficiarii sunt suspectați că au creat circuite financiare frauduloase, atât la nivel național, cât și internațional, pentru a deturna fondurile în propriul lor beneficiu.

Faptele care fac obiectul anchetei ar putea constitui infracțiuni de fraudă, falsificare și spălare de bani. EPPO s-a bazat pe colaborarea cu Structura de sprijin a EPPO din România, Direcția de Operațiuni a Poliției Române, Poliția Română – Direcția Generală de Poliție, Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din Prahova și București, Serviciul de Investigații Criminale Bistrița-Năsăud, Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române, Departamentul de Luptă împotriva Fraudei (DLAF), precum și Serviciul Național de Investigații din Bulgaria și Direcția Generală pentru Combaterea Crimei Organizate din Bulgaria.

Această investigație este un exemplu de colaborare internațională în combaterea fraudei cu fonduri europene, un domeniu de maximă importanță pentru menținerea integrității sistemului financiar european. Conform legislației Uniunii Europene, toate persoanele implicate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie finală a instanțelor de judecată.

Implicarea EPPO în acest caz subliniază eforturile continue de a preveni și combate fraudele legate de fondurile europene. În contextul actual, este esențial ca autoritățile naționale și europene să colaboreze strâns pentru a asigura transparența și responsabilitatea în utilizarea acestor fonduri.

Investigațiile vor continua, iar rezultatele ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care sunt gestionate fondurile europene în România și Bulgaria, în special în sectorul industrial, unde astfel de fraude pot afecta nu doar bugetele naționale, ci și credibilitatea Uniunii Europene. Următorii pași vor include audieri și evaluarea dovezilor adunate în cadrul perchezițiilor efectuate.

În concluzie, acest caz ilustrează complexitatea și provocările în combaterea fraudelor cu fonduri europene, evidențiind necesitatea unui sistem de control eficient și a unei cooperări internaționale consolidate.