Alegeri controversate în Ungaria
Grupurile politice pro-europene din Parlamentul European au cerut joi, 9 aprilie 2026, într-o scrisoare Comisiei Europene să ia „măsuri urgente” care să garanteze alegeri libere, corecte şi democratice în Ungaria. Aceasta solicitare vine în contextul unui „risc serios de constrângere şi distorsiune” în procesul electoral, favorizând partidul de guvernământ Fidesz al premierului conservator Viktor Orban, înaintea alegerilor programate pentru duminică. Conform Agerpres, eurodeputaţii acuză ingerinţe ruseşti, campanii de dezinformare şi intimidarea jurnaliştilor, printre altele.
În scrisoarea trimisă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi comisarului european Michael McGrath, grupurile politice care formează majoritatea în Parlamentul European subliniază necesitatea de a evalua calitatea democratică a alegerilor „înainte şi imediat după” votul de duminică. Tineke Strik, eurodeputată din grupul Verzilor, a subliniat că „acestea nu sunt alegeri democratice normale, vorbim despre o autocraţie electorală în care garanţiile statului de drept au fost destructurate deliberat la practic toate capitolele”.
Scrisoarea a fost semnată de aceiaşi eurodeputaţi care, la sfârşitul anului 2025, au elaborat un raport privind încălcarea de către Ungaria a „valorilor europene”. Aceştia au cerut continuarea procesului de sancţiuni care ar putea duce la retragerea dreptului de vot al Ungariei în Consiliul Uniunii Europene. Criticile se concentrează pe măsurile adoptate de guvernul ungar, care, conform eurodeputaţilor, au creat un climat de frică şi constrângere pentru alegători.
Semnatarii mai discută despre „o posibilă operaţiune de ingerinţă rusească” care ar sprijini campania lui Orban. Aceştia fac referire la exemple anterioare de interferenţe ruseşti, inclusiv cea recentă din Republica Moldova. De asemenea, există acuzaţii de intimidare a jurnaliştilor independenţi şi a societăţii civile prin intermediul Oficiului pentru Protecţia Suveranităţii, un organism guvernamental care a fost acuzat de reprimarea vocii critice.
Un caz recent a implicat un jurnalist de investigaţie acuzat de spionaj, care ar fi oferit unui serviciu secret străin informaţii despre ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. Acest incident a stârnit îngrijorări privind posibilele legături ale Ungariei cu Rusia, pe fondul tensionării relaţiilor internaţionale.
De asemenea, scrisoarea menţionează acuzaţii privind cumpărarea de voturi şi intimidarea persoanelor cu venituri reduse pentru a sprijini partidul Fidesz. Tineke Strik a descris aceste practici ca fiind „mafiote”, invocând exemple de distribuire a alimentelor de bază sau a banilor în schimbul voturilor.
Comisia Europeană a reacţionat cerând Ungariei „explicaţii cât mai curând posibil” după ce au apărut informaţii despre discuţii telefonice între Orban, Szijjarto şi omologii lor ruşi, Serghei Lavrov şi Vladimir Putin. O purtătoare de cuvânt a Comisiei a declarat că aceste informaţii sunt „extrem de îngrijorătoare”, subliniind „posibilitatea alarmantă ca guvernul unui stat membru să-şi fi coordonat acţiunile cu Rusia”.
Într-una din convorbirile scurse, Szijjarto discuta despre rolul limbilor minorităţilor din Ucraina în negocierile de aderare ale acestei ţări la Uniunea Europeană. Publicarea acestor informaţii a fost interpretată ca parte dintr-o campanie mai largă de subminare a eforturilor Uniunii Europene de a susţine Ucraina în conflictul cu Rusia.
Visibil susţinut de vicepreşedintele american JD Vance, care a vizitat Budapesta, Orban continuă să se confrunte cu critici din partea Bruxelles-ului pentru politicile sale controversate, inclusiv măsurile anti-LGBT, blocarea ajutoarelor financiare pentru Ucraina şi refuzul de a sprijini acest stat în războiul cu Rusia. Vance a afirmat că „imixtiunea birocraţilor de la Bruxelles este ruşinoasă” şi a criticat modul în care Uniunea Europeană a gestionat relaţiile cu Ungaria.
În faţa alegerilor de duminică, Orban se va confrunta cu Peter Magyar, un fost aliat devenit opozant, care a demisionat din Fidesz şi a fondat partidul Tisza, descris ca pro-european. Sondajele recente sugerează că Fidesz ar putea pierde alegerile în faţa partidului Tisza, care a câştigat o cotă semnificativă de voturi în alegerile europarlamentare.
Pe fundalul acestor tensiuni, viitorul politic al Ungariei rămâne incert, iar rezultatul scrutinului din 9 aprilie 2026 va avea implicaţii majore nu doar pentru Ungaria, ci şi pentru relaţiile sale cu Uniunea Europeană.