Impactul crizei energetice
Scumpiri masive reprezintă subiectul principal al acestui articol. Cea mai mare criză a petrolului și gazelor din istoria recentă poate fi cauza principală, în viitorul apropiat, și a majorării prețurilor de energie electrică, a explicat expertul în energie Cosmin Păcuraru, pentru Ziare.com. "Consumatorii nu resimt o creștere a costurilor facturilor la energia electrică încă de acum, pentru că, momentan, nu prea avem consum, iar atenția e concentrată la prețurile carburanților și gazului. În plus, consumatorii nu au început să dea drumul la aerele condiționate încă, pentru că abia a început să se încălzească cât de cât. Dar vom vedea în curând cum creșterea prețurilor la gaze va contribui la o creștere mare a prețului pentru energia electrică. Prețurile cresc deja în timp ce vorbim. În acest moment, curentul generat din gaze se află la cel mai mare preț din piață, ceea ce înseamnă că și restul energiei electrice va crește, pentru că cererea se va muta", a transmis acesta.
Potrivit expertului în energie, după Paște vom resimți un impact puternic în privința scumpirii energiei electrice. "Vom vedea cel mai mare impact după Paște, pentru că atunci se va reporni economia și vom resimți costul mai mare al energiei electrice și în prețurile alimentelor. În plus, dacă războiul se va prelungi către vară, vom vedea cum o să ne usture facturile, pentru că oamenii vor sta cu aerul condiționat pornit", a mai explicat acesta.
Energia electrică poate fi produsă din gaz natural în două moduri principale. Într-o centrală termică, gazul este ars, iar flacăra rezultată încălzește apa dintr-un cazan, transformând-o în abur sub presiune. Acest abur lovește apoi paletele unei turbine, punând-o în mișcare de rotație. Turbina este conectată la un generator, iar mișcarea de rotație produce electricitate. Există și centrale electrice cu turbine cu gaze, în care gazul ars antrenează direct turbina. Gazele fierbinți rămase în urma acestui proces pot fi folosite pentru a produce abur și a roti o a doua turbină, ceea ce crește randamentul centralei.
Prețurile gazelor naturale în Europa au înregistrat o nouă creștere în această săptămână, pe fondul escaladării retoricii președintelui american Donald Trump la adresa Iranului. Contractele futures de referință au urcat marți cu până la 3,1%, continuând o tendință ascendentă care a dus la o scumpire de peste 55% de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit datelor Bloomberg. Trump a avertizat că armata americană ar putea lovi poduri, centrale electrice și alte obiective importante din Iran dacă autoritățile de la Teheran nu acceptă condițiile impuse de Washington până la termenul-limită de marți seară. Liderul de la Casa Albă a insistat ca libertatea de navigație prin Strâmtoarea Ormuz să facă parte din orice acord și a descris redeschiderea acesteia drept „o prioritate foarte importantă”.
Ca reacție la atacurile lansate de Israel și Statele Unite, Iranul a blocat aproape în totalitate traficul în Strâmtoarea Ormuz, prin care trec în mod obișnuit aproximativ 20% din rezervele mondiale de petrol și gaze. Teheranul a avertizat că va răspunde la eventualele lovituri americane prin intensificarea propriilor atacuri asupra infrastructurii energetice din Golful Persic, o măsură care ar putea afecta și mai mult aprovizionarea globală cu energie.
Pentru piața europeană a gazelor, blocajele prelungite din Strâmtoarea Ormuz riscă să îngreuneze refacerea stocurilor înainte de iarna viitoare. Deși cea mai mare parte a gazului din Orientul Mijlociu ajunge de obicei în Asia, perturbările din zonă pot crește concurența la nivel mondial pentru cantitățile limitate de gaz natural lichefiat.
Criza actuală a petrolului și gazelor, declanșată de blocarea Strâmtorii Ormuz, este „mai gravă decât cele din 1973, 1979 și 2002 la un loc”, a declarat Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), pentru ziarul Le Figaro. "Lumea nu a mai cunoscut niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare", a spus el într-un interviu publicat în ediția de marți. Birol a afirmat că țările europene, precum și Japonia, Australia și altele vor avea de suferit, dar că țările cele mai expuse riscului sunt țările în curs de dezvoltare, care vor fi afectate de creșterea prețurilor la petrol și gaze, de creșterea prețurilor la alimente și de o accelerare generală a inflației.
Țările membre ale AIE au convenit luna trecută să pună la dispoziție o parte din rezervele lor strategice.
O parte din acestea fuseseră deja eliberate, iar procesul continuă, a declarat Birol.