Țările de „adopție” preferate
Potrivit unui raport recent al Eurostat, românii au fost cei mai numeroși cetățeni din Uniunea Europeană care au obținut cetățenia unui alt stat membru în 2024. Aproximativ 400.000 de români au devenit cetățeni ai altor state din UE, cu Germania, Spania și Italia fiind principalele țări de „adopție”. Această informație a fost confirmată de Ministerul Afacerilor Externe, care a subliniat tendința în creștere a românilor de a căuta oportunități în străinătate. „România are o tradiție lungă de mobilitate internațională, iar cetățenia este adesea un pas important pentru integrarea în societatea de primire”, a declarat ministrul afacerilor externe.
Conform Eurostat, majoritatea cetățeniei acordate românilor în 2024 a fost înregistrată în Germania (288.700), Spania (252.000) și Italia (217.400). Aceste cifre reprezintă 24,5%, 21,4% și, respectiv, 18,5% din totalul cetățenilor din UE. Pe lângă români, sirienii, marocanii și albanezii au fost de asemenea printre principalii beneficiari ai cetățeniei UE, cu un număr semnificativ de persoane din Venezuela, Ucraina, India, Rusia și Brazilia inclusi în topul naționalităților.
România se află pe primul loc în rândul țărilor cu cei mai mulți cetățeni care locuiesc în alte state UE, cu aproximativ 3,1 milioane de români trăind în străinătate, ceea ce reprezintă 16,28% din populația totală a țării. Cea mai mare parte a românilor alege să își stabilească reședința în țări precum Italia, Germania și Spania, unde pot beneficia de oportunități economice și sociale mai bune.
Evoluția numărului de cetățenii acordate a fost pozitivă față de anul anterior, în principal datorită creșterii din Germania, unde s-au acordat cu 88.900 mai multe cetățenii comparativ cu 2023. În contrast, România a înregistrat o scădere semnificativă, acordând doar 4.000 de cetățenii în 2024, o scădere drastică față de anii anteriori: 12.600 în 2023 și 13.400 în 2022. Această tendință de scădere este parțial explicată de scandalul documentelor de identitate emise ilegal unor cetățeni ruși.
Dintre cei 4.000 de cetățeni români acordate, 3.000 au fost pentru cetățeni ai Republicii Moldova, iar 400 pentru cetățeni din Ucraina. De asemenea, România a acordat cetățenie și unor persoane din Siria, Turcia, Rusia și alte țări non-UE. Această diversificare a naționalităților care obțin cetățenia română reflectă schimbările demografice și economice din regiune.
Eurostat a raportat că, în 2024, o medie de 2,7 rezidenți din fiecare 100 de cetățeni străini rezidenți au obținut cetățenie în UE. Suedia a avut cea mai mare rată de naturalizare, cu 7,5, urmată de Italia (4,1) și Spania, precum și Țările de Jos (3,9 fiecare). În contrast, Lituania, Bulgaria și Estonia au avut cele mai scăzute rate, sub 1%.
„Majoritatea persoanelor cărora li s-a acordat cetățenia UE în 2024 au fost anterior cetățeni ai unei țări din afara UE, iar 10,6% erau cetățeni ai unei alte țări din UE”, se arată în raport. În Ungaria și Luxemburg, procentul cetățenilor din alte state membre a fost de 60,5% și, respectiv, 59,7%. Românii au fost cei mai numeroși beneficiari ai cetățeniei în Ungaria, cu 800 de cetățenii, ceea ce subliniază demersurile etnicilor maghiari din România de a obține cetățenia vecinului.
Cei mai mulți români au obținut cetățenia în Italia (14.800) și Germania (8.600), iar în Spania, românii au reprezentat 50% din totalul noilor cetățenii. În Belgia, Grecia, Franța și Portugalia, românii au continuat să fie prezenți semnificativ, cu procente considerabile de cetățenie acordată.
Analizând distribuția pe sexe, femeile au reprezentat 50,9% din totalul cetățenilor noi, iar vârsta medie a acestora a fost de 31,7 ani. În România, bărbații au fost majoritari printre noii cetățeni (54,5%), cu o vârstă medie de 31,5 ani. Aceste statistici sugerează că majoritatea noilor cetățeni sunt tineri, iar tendințele demografice variază semnificativ de la o țară la alta, influențate de legislația privind cetățenia.
În concluzie, tendința românilor de a obține cetățenia altor state membre ale UE reflectă nu doar aspirațiile economice, ci și dinamica socială și demografică din regiune. Este esențial ca autoritățile române să îmbunătățească politicile de integrare pentru a susține cetățenii care aleg să se întoarcă acasă sau să contribuie la dezvoltarea comunităților din care fac parte.
Următoarele măsuri ar trebui să se concentreze pe facilitarea procesului de naturalizare și pe sprijinirea românilor care decid să își construiască o viață nouă în străinătate.