Neconformitate și riscuri financiare
Trei sferturi dintre companiile din România (75%) riscă neconformitatea față de Directiva UE privind transparența salarială, care va intra în vigoare la data de 7 iunie 2026, notează un studiu realizat de o platformă specializată în domeniul resurselor umane. Potrivit rezultatelor centralizate de Mirro, deși subiectul este deja pe agenda publică, nivelul real de pregătire al companiilor pe acest subiect rămâne scăzut.
Datele arată un decalaj clar între nivelul de conștientizare și capacitatea reală de execuție: doar un sfert dintre companiile din România spun că înțeleg clar implicațiile Directivei, în timp ce restul au un nivel scăzut de înțelegere operațională. În acest context, aproape jumătate dintre companii (49%) declară că nu au un responsabil clar pentru implementarea cerințelor privind transparența salarială, în timp ce 60% nu au structuri salariale bine definite, ceea ce face dificilă compararea rolurilor și analiza echității salariale.
Directiva Europeană cere justificarea diferențelor salariale cu criterii obiective, neutre din punct de vedere al genului, nu doar raportarea lor, însă, momentan, în România, nouă din zece organizații nu pot explica de ce există diferențe salariale între angajați pe roluri similare. Datele cuprinse în studiu arată că, în România, companiile nu sunt nepăsătoare în fața Directivei UE, dar sunt, în mare parte, nepregătite.
”În lipsa unui sistem coerent care să conecteze datele, procesele și deciziile, riscul nu este doar de întârziere, ci de neconformitate. Directiva prevede sancțiuni pentru companiile care nu respectă noile obligații, inclusiv amenzi și plata despăgubirilor către angajații afectați, ceea ce transformă conformitatea dintr-un exercițiu operațional într-un risc real de business. Pe măsură ce termenul limită se apropie, diferența nu va fi făcută de ce știu companiile despre directivă, ci de ce pot demonstra, cu date, în practică”, se menționează în cercetare.
Studiul a fost realizat pe baza datelor colectate de la 150 de companii din multiple industrii, active pe plan local. De asemenea, Mirro, platforma care a realizat studiul, se specializează în gestionarea colectării, analizei și raportării datelor privind diferențele de remunerare și echitatea salarială între femei și bărbați. Aceasta permite explicarea diferențelor salariale prin factori obiectivi, precum performanța sau compatibilitatea cu rolul ocupat.
Noua directivă europeană impune ca diferențele de salarizare să fie explicate pe baza unor criterii obiective și neutre din punct de vedere al genului. În prezent, însă, situația din România arată că majoritatea companiilor nu pot face acest lucru. Astfel, nouă din zece organizații nu pot explica diferențele de salarii între angajați care ocupă poziții similare. Studiul subliniază că firmele nu ignoră noile reguli, însă nu sunt pregătite să le aplice în mod concret.
„În lipsa unui sistem coerent care să conecteze datele, procesele şi deciziile, riscul nu este doar de întârziere, ci de neconformitate. Directiva prevede sancţiuni pentru companiile care nu respectă noile obligaţii, inclusiv amenzi şi plata despăgubirilor către angajaţii afectaţi, ceea ce transformă conformitatea dintr-un exerciţiu operaţional într-un risc real de business. Pe măsură ce termenul limită se apropie, diferenţa nu va fi făcută de ce ştiu companiile despre directivă, ci de ce pot demonstra, cu date, în practică”, se menţionează în cercetare.
Analiza este realizată pe baza datelor colectate de la 150 de companii din mai multe industrii active în România, oferind o imagine de ansamblu asupra nivelului actual de pregătire al mediului de afaceri.
Concluziile studiului indică faptul că, în lipsa unor măsuri rapide, companiile din România ar putea întâmpina dificultăți în respectarea noilor obligații europene, odată cu apropierea termenului limită din 2026.