Paradoxul major al sănătății
Dintre medicii reprezintă subiectul principal al acestui articol. Potrivit studiului naţional "Traseul în carieră al medicilor de sănătate publică şi management din România - de la rezidenţiat la angajare", 70% dintre rezidenţi iau în calcul plecarea din ţară, în lipsa unor oportunităţi profesionale clare. Studiul a fost publicat luni, 6 aprilie 2026, de către Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, în colaborare cu Asociaţia Română de Sănătate Publică şi Management Sanitar (ARSPMS). Prof. Dr. Viorel Jinga, rectorul UMFCD, a declarat: "Acest studiu scoate în evidență provocările cu care se confruntă tinerii medici, în ciuda nivelului lor ridicat de pregătire profesională."
Deşi 97,6% dintre rezidenţi se declară mulţumiţi de pregătirea profesională, studiul indică probleme structurale majore în sistem. Conform datelor, 43% dintre respondenţi consideră că lipsa locurilor de muncă este principala barieră în calea dezvoltării carierei lor. Alte probleme semnalate includ incertitudinea poziţiilor din sănătatea publică pentru profesioniştii în SPM, birocraţia excesivă şi influenţa politică în procesul decizional. Aceste aspecte creează un climat de nesiguranţă pentru tinerii medici care doresc să contribuie la îmbunătăţirea sistemului de sănătate.
Studiul conturează, de asemenea, profilul unei noi generaţii de medici care aleg conştient să se specializeze în sănătate publică şi management sanitar. 58,8% dintre aceştia îşi doresc un mediu non-clinic, fiind interesaţi de promovarea sănătăţii (53%), prevenţie (46%) şi management sanitar (36%). Dintre rezidenţi, 16,5% intenţionează să plece din ţară, 53,6% consideră plecarea ca o opţiune în funcţie de oportunităţi, iar 31% doresc să rămână în România.
Potrivit datelor Colegiului Medicilor din România, la nivelul lunii septembrie 2025, existau 199 de medici specializaţi în Sănătate Publică şi Management cu Aviz de Liberă Practică. În prezent, în aprilie 2026, numărul acestora a crescut la 213. În plus, aproximativ 270 de medici rezidenţi sunt în pregătire în specialitatea de sănătate publică şi management. Această specialitate este esenţială pentru prevenţie, politici de sănătate şi managementul serviciilor medicale.
Despre studiu, Prof. Dr. Cătălina Poiană, preşedinte al Colegiului Medicilor din România, a declarat: "Rezultatele acestui studiu evidenţiază o realitate pe care nu o mai putem ignora: dezvoltarea sistemului de sănătate depinde în mod direct de modul în care formăm şi valorificăm resursa umană. Este vital să oferim un cadru în care specialiştii să îşi poată valorifica competenţele."
Conf. dr. Bogdan Pană, coautor al studiului şi preşedinte ARSPMS, a subliniat că problema nu este lipsa specialiştilor, ci lipsa unui cadru adecvat pentru valorificarea competenţelor lor. "Avem medici pregătiţi, avem date care arată clar problemele sistemului şi avem şi instrumentele necesare pentru schimbare. Ceea ce lipseşte este alinierea reglementărilor şi a mecanismelor de angajare, astfel încât această resursă umană să fie utilizată eficient. În lipsa acestei alinieri, riscăm să pierdem o generaţie de profesionişti care ar putea contribui direct la îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei."
Florentina Furtunescu, prorector UMFCD, a afirmat că actualizarea curriculei în Sănătate Publică şi Management a fost necesară pentru a răspunde atât evoluţiei domeniului, cât şi provocărilor reale din sistemul de sănătate. "Prin acest studiu, am înţeles mai clar aşteptările rezidenţilor, dar şi barierele cu care se confruntă la început de carieră. Obiectivul nostru este ca medicii de sănătate publică să fie nu doar bine pregătiţi teoretic, ci şi capabili să intervină concret în îmbunătăţirea funcţionării sistemului de sănătate."
Studiul „Traseul în carieră al Medicilor de Sănătate Publică şi Management din România” a fost realizat în perioada septembrie-decembrie 2025, pe un eşantion de 184 de medici, reprezentând aproximativ 50% din totalul medicilor activi în specialitate. Acesta analizează parcursul profesional, motivaţiile, barierele şi perspectivele de carieră ale medicilor de sănătate publică şi management din România, având ca scop îmbunătăţirea sistemului medical românesc.
În concluzie, studiul scoate în evidență necesitatea urgentă de a aborda barierele administrative și de angajare pentru a menține și valorifica potențialul medicilor specializați în sănătate publică. Este esențial ca autoritățile să colaboreze cu instituțiile de învățământ și organizațiile profesionale pentru a crea un mediu favorabil dezvoltării carierei acestor tineri medici.
Investiția în educația și integrarea lor în sistemul de sănătate este fundamentală pentru viitorul sănătății publice în România.