Motivele plecării medicilor
70% dintre medicii rezidenți iau în calcul plecarea din țară, în lipsa unor oportunități profesionale clare, arată studiul național „Traseul în carieră al medicilor de sănătate publică și management din România de la rezidențiat la angajare”, făcut public luni, 6 aprilie 2026, de către Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Potrivit Agerpres, deși 97,6% dintre rezidenți se declară mulțumiți de pregătirea profesională, studiul evidențiază probleme structurale majore: lipsa locurilor de muncă (43%), incertitudinea pozițiilor din sănătatea publică pentru profesioniștii SPM, birocrația și influența politică în procesul decizional.
Cercetarea conturează profilul unei noi generații de medici care aleg conștient specializarea în sănătate publică și management sanitar. 58,8% preferă un mediu non-clinic, fiind interesați de promovarea sănătății (53%), prevenție (46%) și management sanitar (36%). Dintre rezidenți, 16,5% intenționează să plece din țară, 53,6% consideră plecarea ca o posibilitate în funcție de oportunități, iar 31% doresc să rămână în România.
Conform datelor Colegiului Medicilor din România, în septembrie 2025, când a fost demarat studiul, existau 199 de medici specializați în Sănătate Publică și Management cu Aviz de Liberă Practică. La nivelul lunii aprilie 2026, la Colegiul Medicilor din România sunt înregistrați 213 medici specialiști și primari de sănătate publică și management cu aviz de liberă practică și aproximativ 270 de medici rezidenți în pregătire în această specialitate.
„Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București are un rol esențial în coordonarea pregătirii postuniversitare, alături de celelalte universități de medicină și farmacie din țară din cadrul Alianței G6-UMF. Ca universitate, suntem preocupați de formarea medicilor, prin elaborarea și actualizarea continuă a curriculelor de pregătire în acord cu standardele europene, investiții consistente în centrele de simulare medicală – ce permit dezvoltarea abilităților practice într-un mediu sigur și controlat – precum și prin implicarea unui corp profesoral de elită în coordonarea directă a fiecărei specialități”, a declarat Viorel Jinga, rectorul Universității.
Președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, a subliniat că rezultatele studiului evidențiază o realitate ce nu poate fi ignorată: dezvoltarea sistemului de sănătate depinde în mod direct de modul în care este formată și valorificată resursa umană. „Sistemul de sănătate din România are nevoie reală de medici specializați în sănătate publică și management sanitar, în special în zona spitalelor și a prevenției. Colegiul Medicilor din România susține ferm debirocratizarea și depolitizarea acestor domenii”, a afirmat Poiană.
Conf. dr. Bogdan Pană, coautor al studiului și președinte ARSPMS, a subliniat că problema nu este lipsa specialiștilor, ci lipsa unui cadru adecvat pentru valorificarea competențelor lor. „Avem medici pregătiți, avem date care arată clar problemele sistemului și avem și instrumentele necesare pentru schimbare. Ceea ce lipsește este alinierea reglementărilor și a mecanismelor de angajare, astfel încât această resursă umană să fie utilizată eficient”, a declarat el.
Florentina Furtunescu, prorector UMFCD și coordonator al Disciplinei de Sănătate Publică și Management, a afirmat că actualizarea curriculei a fost necesară pentru a răspunde atât evoluției domeniului, cât și provocărilor reale din sistemul de sănătate. „Obiectivul nostru este ca medicii de sănătate publică să fie nu doar bine pregătiți teoretic, ci și capabili să intervină concret în îmbunătățirea funcționării sistemului de sănătate”, a spus Furtunescu.
Studiul „Traseul în carieră al Medicilor de Sănătate Publică și Management din România” a fost realizat în perioada septembrie-decembrie 2025, pe un eșantion de 184 de medici, reprezentând aproximativ 50% din totalul medicilor activi în specialitate.
Acesta analizează parcursul profesional, motivațiile, barierele și perspectivele de carieră ale acestora, fiind realizat în colaborare cu Asociația Română de Sănătate Publică și Management Sanitar (ARSPMS) și cadrele universitare de la diverse universități de medicină din țară, cu sprijinul Colegiului Medicilor din România.