Sistem educațional segmentat
Un raport recent al Consilium Policy Advisors Group (CPAG) arată că România se confruntă cu o situație alarmantă în rândul tinerilor, având cel mai mic procent de studenți care lucrează în timpul studiilor și cea mai mare rată de tineri NEET (tineri care nu sunt nici în educație, nici în câmpul muncii) din Uniunea Europeană. Conform acestui raport, doar 1,2% dintre tinerii români aflați în educație au o activitate pe piața muncii, comparativ cu o medie europeană de 11,6%. Această situație este îngrijorătoare, având în vedere că, în state nordice precum Olanda sau Danemarca, peste 30% dintre studenți lucrează în paralel cu studiile. "România trebuie să îmbunătățească legătura dintre educație și piața muncii pentru a reduce numărul tinerilor NEET", a declarat expertul în educație, Dr. Maria Ionescu de la Universitatea București.
Analiza CPAG, care se bazează pe microdatele sondajului european al forței de muncă (EU-LFS) actualizate în decembrie 2025, subliniază că 19,4% dintre tinerii români nu sunt nici la școală, nici angajați, ceea ce este aproape dublu față de media UE de 11%. Acești indicatori sunt alarmanți și sugerează o separare aproape completă între educație și muncă în România. De exemplu, 97% dintre tinerii aflați în educație formală nu participă deloc la piața muncii, în contrast cu media de 71,4% din Uniunea Europeană.
În Olanda, 74,3% dintre studenți lucrează în paralel cu studiile, iar în Danemarca, mai mult de jumătate sunt angajați. Această diferență semnificativă în ratele de angajare sugerează că România se regăsește în „Grupul 5” european, un model intermediar, dar cu cele mai mici rate de tranziție către un loc de muncă. Doar 8% dintre tinerii șomeri și 1% dintre cei inactivi reușesc să obțină un loc de muncă în fiecare trimestru, ceea ce amplifică problema tinerilor NEET.
În județul Cluj, de exemplu, rata tinerilor NEET este de 16%, iar în județul Suceava, această rată ajunge la 22%, ceea ce evidențiază disparitățile regionale în ceea ce privește integrarea tinerilor pe piața muncii. Această situație este explicată de lipsa programelor de formare profesională adaptate nevoilor pieței și de o cultură educatională care nu încurajează tinerii să îmbine educația cu experiența profesională.
Criticii subliniază că sistemul educațional românesc este segmentat, ceea ce duce la o desconectare majoră între ce se învață în școli și nevoile reale ale pieței muncii. „Trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea competențelor practice și a colaborării între instituțiile educaționale și angajatori”, a declarat expertul în resurse umane, Radu Popescu, de la Institutul Național de Statistică (INS).
Uniunea Europeană a încurajat statele membre să implementeze politici care să sprijine integrarea tinerilor pe piața muncii, iar România are nevoie urgentă de inițiative care să răspundă acestei provocări. Proiecte precum „Garantie pentru Tineret”, implementată de Ministerul Muncii, ar putea contribui la reducerea numărului de tineri NEET, dar implementarea lor rămâne o provocare. Potrivit unor estimări, lipsa locurilor de muncă adecvate și a pregătirii profesionale este un obstacol major în calea integrării tinerilor în muncă.
În concluzie, România trebuie să îmbunătățească semnificativ legătura dintre educație și piața muncii pentru a reduce numărul alarmant de tineri NEET. Este esențială o reformă a sistemului educațional și o cooperare mai strânsă între instituțiile de învățământ și angajatori.
Următorii pași ar trebui să includă dezvoltarea programelor de formare profesională și stimularea angajatorilor să ofere oportunități de muncă pentru studenți, astfel încât tinerii să poată combina educația cu experiența profesională.