Scădere accentuată a activității
Piața imobiliară din România a înregistrat în luna martie 2026 o ușoară revenire a tranzacțiilor, însă primul trimestru din acest an rămâne cel mai slab din ultimii cinci ani, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) analizate de Economica.net. Potrivit surselor, nivelul tranzacțiilor este chiar sub cel din perioada pandemiei, semnalând o încetinire accentuată a activității din sector. "Observăm o stagnare a interesului cumpărătorilor, iar cererea scade în mod constant", a declarat analistul imobiliar Ionuț Mureșan, de la Institutul Național de Statistică.
Puțin peste 30.000 de unități individuale au fost tranzacționate în primele trei luni ale anului, marcând o scădere de 17% față de aceeași perioadă din 2025. Este cel mai redus volum consemnat în ultimii cinci ani, în pofida unei ușoare creșteri înregistrate în martie. În luna martie, deși mai activă comparativ cu începutul anului, a fost la rândul ei una dintre cele mai slabe din ultimii ani, cu doar 13.083 de tranzacții. Un nivel similar a mai fost consemnat în martie 2023, confirmând tendința de răcire a pieței.
Bucureștiul rămâne lider pe piața imobiliară, însă cu volume temperate. În capitală s-au tranzacționat aproape 3.900 de apartamente în luna martie, cele mai multe fiind înregistrate în Sectorul 3, unde s-au realizat peste 2.300 de tranzacții de la începutul anului. Datele detaliate privind tranzacțiile la nivel de reședințe de județ și sectoare ale Capitalei sunt disponibile abia din mai 2025, după ce ANCPI a început publicarea defalcată a acestor statistici.
După București, cele mai active piețe locale sunt în Brașov, cu 1.147 de apartamente vândute, urmat de Cluj-Napoca, cu 1.053, și Timișoara, cu 1.046 de unități tranzacționate. La polul opus, cele mai puține tranzacții au fost înregistrate în Alexandria, Călărași, Miercurea Ciuc și Giurgiu, orașe care par să rămână blocate în această perioadă de incertitudine economică.
În paralel cu scăderea numărului de tranzacții, prețurile locuințelor au continuat să crească. Potrivit datelor Imobiliare.ro, prețul mediu solicitat la nivel național a depășit pentru prima dată pragul de 2.000 de euro pe metru pătrat util. În București, apartamentele vechi au înregistrat cele mai mari creșteri, cu un avans de 14% față de martie 2025, în timp ce locuințele noi s-au scumpit modest, cu aproximativ 2%.
În Cluj-Napoca, prețurile au atins noi maxime istorice. Apartamentele noi au depășit 3.400 de euro/mp, iar cele vechi au ajuns la o medie de aproape 3.300 de euro/mp, în creștere cu 8% față de anul trecut. Diferențe regionale se observă și în Brașov, unde prețul mediu a ajuns la 2.723 de euro/mp, în creștere cu 9% față de martie 2025, însă ritmul de scumpire este semnificativ mai redus comparativ cu avansul de 18% din perioada anterioară.
O temperare a creșterii prețurilor se observă și în Constanța, unde apartamentele noi s-au scumpit cu doar 4% în ultimul an, până la o medie de 2.096 euro/mp, pe fondul unei piețe influențate puternic de investitori. În Craiova, creșterea este mai accentuată, de 16% față de anul trecut, cu un preț mediu care a ajuns la 2.178 de euro. De asemenea, în Iași, apartamentele s-au scumpit cu 15%, depășind pragul de 2.000 de euro/mp pentru locuințele noi, în timp ce cele vechi se apropie de acest nivel. În contrast, Sibiu și Oradea rămân sub pragul de 2.000 de euro/mp, deși și aici se înregistrează creșteri, de 10% și, respectiv, 7%.
Astfel, evoluția din primul trimestru indică un dezechilibru tot mai evident în piața imobiliară: cererea efectivă, reflectată în tranzacții, scade, în timp ce prețurile continuă să urce, chiar dacă într-un ritm mai lent în unele orașe. Avem o piață tensionată, în care accesibilitatea locuințelor devine tot mai dificilă pentru cumpărători, în ciuda reducerii volumului de vânzări.
Aceste aspecte sugerează că, în absența unor măsuri de sprijin pentru tineri și pentru cei cu venituri mici, problema locuirii în România va continua să se acutizeze.