Un jaf cu impact major
Emoțiile au fost covârșitoare joi după-amiază la Muzeul Drents din Assen, când a fost expus coiful de la Coțofenești, abia recuperat de la jefuitorii săi, după mai bine de un an. Primarul Marco Out a declarat: „M-am emoționat în timpul prezentării. Acest furt a avut un impact atât de mare, a fost un coșmar pentru Muzeul Drents și pentru muzeul din România.”
Out a primit joi dimineață un mesaj de la Corien Fahner, procurorul general al provinciei Noord-Nederland, în care era rugat să o sune. „Dorea să vorbească cu mine. Atunci am aflat vestea. A fost o bucurie imensă. Apoi am trecut pe la adjuncta Yvonne Turenhout pentru a-i spune vestea.”
Își amintește încă foarte bine emoțiile directorului muzeului, Harry Tupan, și ale angajaților de la Drents. „Acel impact. De aceea m-am emoționat. Mă afectează foarte profund.” Out a văzut jaful ca pe un atac asupra muzeului, dar și „ca pe un atac asupra tuturor locuitorilor din Assen”. „M-am gândit la asta cel puțin o dată pe zi. A fost un atac împotriva tuturor. De aceea și bucuria mea de acum, inclusiv pentru toți oamenii din România.”
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său. Stan Rareș-Petru și Daniela Buruiană, reprezentanți ai Parchetului din România, au preluat joi după-amiază artefactele de la procurorul-șef Corien Fahner.
Artefactele românești, vechi de aproape 2.500 de ani, au fost furate din Muzeul Drents în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025. Piesele de valoare inestimabilă fuseseră împrumutate de Muzeul Național de Istorie a României pentru o expoziție temporară. Coiful prezintă daune minore și va putea fi restaurat complet, a declarat directorul muzeului, Robert van Langh, citat de EFE. Brățările, în schimb, se află în stare perfectă.
Prezent la conferința de presă, Langh s-a declarat satisfăcut că artefactele recuperate se întorc acolo unde le este locul și a mulțumit polițiilor olandeză și română. Parchetul olandez a purtat mai multe discuții cu avocații suspecților, conducând la încheierea unor acorduri între Parchet și apărare. O condiție pentru încheierea acordurilor de judecată a fost restituirea obiectelor furate.
Prin recuperarea coifului și a două dintre brățări, acest lucru a fost realizat în mare parte, a explicat procuroarea olandeză. În urma negocierilor, cele trei obiecte au fost predate miercuri de autorii furtului prin intermediari. Potrivit EFE, Parchetul olandez a refuzat să ofere detalii despre procesul de recuperare, precum și despre eventualele concesii făcute acuzaților în schimbul returnării pieselor. Nu se cunoaște locul unde s-ar afla cea de-a treia brățară și nici unde au fost ascunse obiectele în cele 14 luni scurse de la furt.
Trei bărbați cu vârste cuprinse între 21 și 36 de ani se află în arest preventiv pentru furt, iar instanța a fost deja informată despre acordurile privind recuperarea acestor bunuri. Procesul lor urmează să înceapă la 14 aprilie 2026. "Pe baza anchetei penale, Parchetul nu dispune de dovezi care să indice că altcineva în afară de cei trei suspecți ar fi fost implicat în furtul de la Muzeul Drents", a declarat Fahner, citată în comunicatul parchetului.
Prim-ministrul olandez, Rob Jetten, a lăudat joi, în conferința sa de presă săptămânală, "munca perseverentă" a poliției care a permis recuperarea.
De la București, ministrul de externe Oana Ţoiu a anunțat că, pentru soluționarea cazului de la Muzeul Drents, România și Olanda au cooperat sub egida EUROJUST, prin constituirea unei Echipe Comune de Investigare (JIT), formată din procurori, judecători și polițiști din ambele state.