Recuperarea bunurilor culturale
Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice, furate în ianuarie 2025 în Olanda, au fost recuperate, conform unor informații apărute joi, 2 aprilie 2026. În septembrie 2025, Ministerul Culturii a anunțat că a încasat suma de 5,7 milioane de euro, despăgubire de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate din Muzeul Drents. Recuperarea acestor artefacte ridică o întrebare esențială: ce se va întâmpla cu despăgubirea deja plătită. Marius Constantinescu, senior broker de asigurări, a explicat pentru Ziare.com care sunt pașii următori.
„Din perspectiva unui specialist în daune, lucrurile sunt destul de clare, chiar dacă procesul nu este unul imediat. Despăgubirea a fost acordată într-un context corect, la momentul furtului, bunurile erau considerate pierdute, iar asigurătorul și-a îndeplinit obligația contractuală. Practic, prejudiciul exista și trebuia acoperit. În momentul în care apar informații despre recuperarea bunurilor, intrăm însă într-o etapă diferită. Nu se ia o decizie „pe loc”. În primul rând, urmează o expertiză detaliată, care poate dura, mai ales în cazul unor obiecte de patrimoniu”, a declarat Marius Constantinescu.
Obiectele vor fi evaluate cu atenție. “Se analizează starea fiecărui obiect, eventualele deteriorări și, foarte important, valoarea lor reală după recuperare. Această etapă este esențială pentru a stabili dacă prejudiciul mai există integral sau doar parțial. Abia după această evaluare se face ajustarea financiară. În practică, dacă bunurile sunt recuperate în condiții bune, despăgubirea trebuie returnată asigurătorului. Dacă există degradări sau pierderi de valoare, suma se ajustează, astfel încât să acopere doar diferența reală. Este un mecanism standard în asigurări, aplicat constant, indiferent de tipul bunurilor. Regula este una simplă, asigurarea te protejează de pierdere, dar nu îți aduce un câștig suplimentar”, a adăugat expertul.
În asigurări, apar astfel de cazuri și la oamenii obișnuiți. „Din experiența în gestionarea daunelor, astfel de situații apar și în cazuri obișnuite, de exemplu, la furturi de autoturisme sau echipamente. După plata despăgubirii, dacă bunul este găsit, se face aceeași ajustare, nu se poate păstra și bunul, și valoarea lui în bani. În cazul tezaurului dacic, diferența este doar de valoare și simbol, nu de mecanism”, mai spune Marius Constantinescu.
Un detectiv privat olandez specializat în artă, Arthur Brand, a confirmat joi pentru AFP recuperarea Coifului de aur de la Coțofenești care fusese furat în ianuarie 2025 în Olanda. 'E incredibil. E cea mai bună veste pe care ne-am fi putut-o dori!', s-a bucurat el. Informația apăruse mai devreme pe surse în presa olandeză. Parchetul din Olanda ar urma să facă un anunț oficial în cursul zilei de joi. Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia - Tărâmul Aurului și Argintului, care a fost găzduită în 2025 de Muzeul Drents din Assen. Hoții, echipați cu dispozitive pirotehnice, au pătruns în muzeu și au spart vitrinele pentru a sustrage coiful, vechi de 2.500 de ani, și trei brățări de aur. Furtul și eforturile de a recupera aceste obiecte au ținut prima pagină a ziarelor din Olanda și au stârnit o mare emoție în România, unde sunt considerate un tezaur național, scrie AFP.
Într-un moment de mare încărcătură simbolică, coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice dispărute anul trecut au fost prezentate publicului român, în cadrul unei conferințe de presă organizate joi, 2 aprilie 2026, la Muzeul Drents din Olanda. Evenimentul marchează nu doar recuperarea unor comori naționale, ci și o victorie a colaborării internaționale între autoritățile române și cele olandeze, sprijinite de Eurojust. Sub privirile atente ale jurnaliștilor și cu măsuri stricte de securitate, artefactele au fost dezvăluite de sub o prelată albastră.
Procuroarea Daniela Buruiană a evidențiat efortul colectiv care a făcut posibil acest rezultat și a subliniat rolul decisiv al parteneriatului cu autoritățile olandeze și cu Eurojust. „Sutele, poate chiar miile de polițiști și procurori implicați în aceste investigații, doamnelor și domnilor, au contribuit la un rezultat extrem de important al unei anchete începute acum un an și două luni. Este un deznodământ mult așteptat de autoritățile române și ne bucurăm că asistăm astăzi la recuperarea acestor artefacte. Sunt prezentă aici în numele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și în numele Eurojust, alături de procurorul de caz. În acest interval de un an și două luni, împreună cu colegii din autoritățile olandeze, am constituit o echipă comună de anchetă, care astăzi își arată rezultatele, prin readucerea acestor obiecte acolo unde le este locul”, a spus ea.
Procuroarea a amintit că obiectele fac parte nu doar din patrimoniul cultural al României, ci și din cel european: „Aceste artefacte fac parte din patrimoniul cultural al României, dar și din patrimoniul european comun. Îmi amintesc foarte bine că, la doar zece zile după comiterea jafului, am decis înființarea acestei echipe comune de investigație, având un obiectiv clar: recuperarea bunurilor și returnarea lor către autoritățile române”. Procurorul de caz, Stan Rareș Petru, a explicat dificultățile anchetei și pașii următori: „A fost, fără îndoială, o perioadă dificilă după aceste evenimente, care au avut un impact major atât în România, cât și în Țările de Jos. Au fost mobilizate resurse semnificative pentru desfășurarea anchetei și pentru recuperarea tezaurului (...). Investigațiile continuă pentru identificarea ultimei brățări lipsă, iar faptul că putem restitui acest tezaur poporului român reprezintă un motiv de profundă recunoștință”.
Autoritățile au confirmat că recuperarea artefactelor a fost posibilă și prin acorduri cu suspecții, care au acceptat returnarea bunurilor. Tezaurul a fost predat miercuri către autoritățile judiciare și muzeu, prin intermediul avocaților celor trei inculpați, în baza unor înțelegeri procedurale. Procesul în acest caz este programat să înceapă pe 14 aprilie. Furtul a avut loc în noaptea de 24 spre 25 ianuarie anul trecut, când o explozie zguduia centrul orașului Assen. Coiful dacic și cele trei brățări, împreună cu sute de alte obiecte de patrimoniu, au fost sustrase. Autorii jafului au folosit explozibili și au evadat cu un Volkswagen Golf, care a fost ulterior incendiat. Trei suspecți din Heerhugowaard au fost arestați, iar ancheta a scos la iveală probe importante care au dus la recuperarea bunurilor.
În România, incidentul a provocat un val de indignare.