Tensiuni și efecte geopolitice
Amenințările repetate ale președintelui Donald Trump privind retragerea SUA din NATO nu au stârnit panică în rândul diplomaților aliați, care le privesc mai degrabă ca pe o tactică de presiune, în contextul tensiunilor legate de războiul cu Iranul. În paralel, secretarul general Mark Rutte urmează să efectueze o vizită la Washington, într-un moment sensibil pentru relația transatlantică. Potrivit unui articol din The Wall Street Journal, Rutte și Trump au o relație prietenoasă, ceea ce ar putea ajuta la aplanarea lucrurilor, ținând cont că Trump a criticat dur aliații pentru refuzul de a se implica în războiul cu Iranul.
Înaintea unui discurs către națiune dedicat războiului din Iran, pe care l-a susținut miercuri seara (ora Washingtonului), Donald Trump a sugerat că Statele Unite iau în considerare ieșirea din alianță, deși această mișcare ar necesita aprobarea Congresului. Conform surselor CNN, diplomații din țările NATO nu sunt prea îngrijorați după amenințările reînnoite ale președintelui american Donald Trump de a retrage SUA din alianță. „Ziua Cârtiței”, a comentat un oficial european, subliniind că alianța defensivă a mai auzit astfel de amenințări din partea lui Trump și înainte.
Totuși, a ignora complet remarcile sale nu este realist, au spus sursele CNN. Deciziile lui Trump pot fi luate rapid, ceea ce înseamnă că există încă o atmosferă de îngrijorare pentru unii diplomați. Un diplomat european de rang înalt a declarat că unii aliați interpretează ultimele amenințări ale lui Trump ca o încercare de a exercita presiuni asupra țărilor europene pentru a aloca resurse în vederea redeschiderii Strâmtorii Ormuz.
În timpul unei convorbiri telefonice cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la jumătatea lunii martie, Trump și-a exprimat frustrarea față de faptul că țările NATO nu au sprijinit SUA în războiul cu Iranul și a subliniat sprijinul acordat de SUA războiului din Ucraina, sugerând că SUA ar putea retrage sprijinul continuu acordat Ucrainei dacă aliații nu își intensifică angajamentul față de redeschiderea Strâmtorii Ormuz. O declarație din 19 martie a Regatului Unit, Franței, Germaniei și a câtorva alte țări a menționat „disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță prin Strâmtoarea (Ormuz)”.
La momentul emiterii acelei declarații, doar câteva țări se alăturaseră eforturilor coaliției privind această cale navigabilă crucială, iar în prezent cel puțin 35 de țări - inclusiv România - sunt dispuse să participe la aceste eforturi. Într-o analiză a legislației americane, a precedentelor constituționale și a tratatelor internaționale, se subliniază că un demers de retragere din NATO ar fi extrem de complicat.
Sub mandatul lui Joe Biden, în 2023, Congresul american a adoptat o măsură preventivă inclusă în Legea de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru anul fiscal 2024, care stipulează că niciun președinte american nu poate retrage SUA din NATO fără aprobarea a două treimi din Senatul SUA. Această dispoziție legală a fost susținută de senatorul Marco Rubio, care a declarat că „Senatul trebuie să exercite un control asupra retragerii țării noastre din NATO”.
Michael E. O’Hanlon, cercetător principal la Brookings Institution, a explicat că președintele ar putea folosi prerogativele sale de „Comandant Suprem al armatei și marinei” pentru a-și afirma autoritatea exclusivă în materie de politică externă și tratate internaționale. Această ciocnire ar genera un conflict constituțional masiv între puterea executivă și cea legislativă. Dacă Donald Trump ar decide să ignore legea și să anunțe retragerea fără votul Congresului, ar putea fi dat în judecată de Senat.
În concluzie, amenințările lui Trump cu privire la părăsirea NATO au zguduit încrederea aliaților, iar efectele acestora ar putea slăbi alianța în fața provocărilor externe, în special în contextul tensiunilor cu Rusia.
Deși retorica sa este puternică, transformarea acesteia în realitate este un proces complex din punct de vedere juridic și constituțional și ar putea avea implicații majore pentru securitatea internațională.