Detalii financiare și juridice
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a detaliat într-o conferință de presă susținută pe 1 aprilie 2026 situația contractelor de achiziție de vaccinuri COVID-19. El a subliniat că procesul pierdut de România cu compania Pfizer este legat de un contract semnat în 2021, vizând achiziția a 30 de milioane de doze. "Decizia tribunalului belgian este executorie, însă Ministerul Sănătății nu are fonduri suficiente pentru a acoperi datoria", a declarat Rogobete. Acesta a adăugat că ministerul nu dispune în prezent de suma de 600 de milioane de euro datorată companiei Pfizer. În zilele următoare, vor avea loc întâlniri la Guvern pentru a stabili un "mecanism financiar" prin care România va achita această datorie.
Rogobete a explicat că procesul se referă strict la cele 29 de milioane de doze care nu au fost comandate și nici livrate, dar care sunt parte din contractul semnat în 2021. "Ce este greșit – acea cantitate uriașă semnată în mai 2021, care nu avea legătură cu realitatea, nicio estimare medicală sau directă", a adăugat ministrul. Această situație pune presiune pe bugetul național și ridică întrebări cu privire la gestionarea achizițiilor de vaccinuri în timpul pandemiei.
Potrivit datelor Ministerului Sănătății, contractul inițial a fost semnat în perioada mandatului Ioanei Mihăilă, care a fost ministru al Sănătății. În 2021, România s-a angajat să achiziționeze o cantitate semnificativă de vaccinuri, însă evoluțiile ulterioare ale pandemiei și strategia de vaccinare au determinat autoritățile să reanalizeze necesarul de doze. Conform unui raport al Institutului Național de Statistică din 2023, România a avut un stoc de vaccinuri neutilizate de aproximativ 10 milioane de doze.
În comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, România se află într-o situație similară cu Polonia, care a fost obligată să plătească 1,3 miliarde de euro pentru vaccinuri nepreluate. Această decizie a fost rezultatul unui litigiu inițiat de Pfizer, care a solicitat respectarea angajamentelor contractuale. Criticii au subliniat că deciziile luate de guvernele anterioare în timpul pandemiei au avut un impact semnificativ asupra bugetelor naționale.
Este important de menționat că, în cazul Poloniei, premierul Donald Tusk a acuzat fostul guvern pentru gestionarea defectuoasă a achizițiilor de vaccinuri. În contextul procesului României, se poate observa o tendință similară, cu critica adresată conducătorilor anterioare. Printre specialiștii care au comentat situația se numără și economiști din cadrul Băncii Naționale a României, care au subliniat efectele negative ale acestor datorii asupra stabilității economice.
De asemenea, avocați din domeniul dreptului comercial au explicat că România se poate confrunta cu dificultăți în negocierea unor soluții favorabile în fața instanțelor internaționale. Expertul juridic Mihai Radu, de la Universitatea din București, a declarat: "Deciziile luate în criza pandemiei trebuie analizate cu atenție, iar responsabilitatea nu poate cădea doar pe umerii actualelor autorități".
În concluzie, situația actuală a României în legătură cu datoria către Pfizer ridică întrebări importante despre gestionarea contractelor și responsabilitatea autorităților în timpul pandemiei. Următoarele întâlniri la Guvern vor fi cruciale pentru a stabili cum va fi acoperită această sumă, iar impactul asupra bugetului de stat va trebui monitorizat îndeaproape.
Este esențial ca România să învețe din acest episod și să îmbunătățească transparența și responsabilitatea în procesele de achiziție publică în viitor.