Alegeri și democrație în Armenia
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis miercuri premierului armean Nikol Paşinian că aderarea ţării sale la Uniunea Europeană este "pur şi simplu imposibilă", deoarece statul armean este deja parte într-o uniune vamală cu Rusia. Totodată, Putin i-a mai spus lui Paşinian că speră că la alegerile parlamentare programate în Armenia în iunie vor putea participa şi mişcările politice considerate "pro-ruse".
"Procesele politice interne din Armenia se intensifică, iar alegerile se apropie. Important este ca aceste tensiuni să nu afecteze relațiile noastre. În Armenia există o dezbatere privind dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Europeană. Însă uniunea vamală cu UE și cu Uniunea Economică Eurasiatică nu este posibilă simultan. Avantajul UEAE constă în comerțul cu statele membre și prețurile reduse la gaz", a declarat Putin.
Cea mai sensibilă problemă rămâne cea legată de Karabah. „Aveți nemulțumiri față de Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). Însă după ce ați recunoscut că Karabahul este parte a Azerbaidjanului, intervenția OTSC ar fi fost incorectă. În Armenia există mulți prieteni ai Rusiei și numeroase forțe politice proruse. Unele dintre ele se află în detenție, deși au pașaport rusesc. Este decizia voastră, nu intervenim, dar ne-am dori ca aceștia să poată participa la viața politică", a adăugat liderul rus.
Paşinian a replicat că "știm că, în principiu, aderarea la UE și la UEAE (Uniunea Economică Eurasiatică) este incompatibilă. Dar cât timp este posibil să combinăm aceste direcții, o vom face. Când va veni momentul unei decizii, cetățenii Armeniei vor decide. În ceea ce privește Karabahul: în 2022 a existat o situație concretă în care mecanismele OTSC ar fi trebuit să funcționeze, dar nu au funcționat. Armenia nu participă la activitatea organizației pentru că nu poate explica populației de ce OTSC nu a reacționat."
În privința politicii interne, Paşinian a subliniat că "Armenia este o țară democratică. Există mereu procese politice. Unii consideră că există prea multă democrație, dar pentru noi este un principiu fundamental. Rețelele sociale sunt complet libere. Nu avem deținuți politici. La alegerile parlamentare pot participa doar cetățeni armeni. Persoanele cu pașaport rusesc nu pot candida. Sunt convins că, după alegeri, democrația din Armenia va fi și mai puternică".
Limbajul nonverbal al liderului rus a fost grăitor în acest context. Putin a avut o atitudine vizibilă de disconfort, lăsându-și capul în jos, fixându-și privirea în podea și frecându-și repetat fruntea și mâinile. Aceste gesturi au fost interpretate ca indicii ale stării sale emoționale în fața situației tensionate.
După invadarea Ucrainei în 2022, Moscova a început să își piardă treptat influența în Caucaz, în țări precum Armenia și Azerbaidjan. Erevanul a reproșat Rusiei că nu a intervenit în 2023, prin OTSC (alianță militară condusă de Rusia) în conflictul din Nagorno-Karabah. În acel an, Azerbaidjanul a preluat complet controlul asupra Karabahului, un teritoriu disputat de cele două țări încă din anii ’80. Teoretic, Moscova trebuia să ajute Armenia, care a acuzat-o de trădarea unui aliat.
În august 2025, Armenia și Azerbaidjan au semnat la Washington un acord mediat de Donald Trump și au declarat că renunță la război.