Evoluția aparatului bugetar
Aparatul bugetar din România a trecut printr-o reducere semnificativă în primele luni ale Cabinetului Bolojan, urmată de o ușoară creștere la început de 2026. Conform datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor, la 1 iunie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan a debutat cu un total de 1.303.563 de posturi în administrația publică centrală și locală. „Este esențial să găsim un echilibru între eficiența administrativă și nevoile cetățenilor”, a declarat ministrul Bolojan în cadrul unei conferințe de presă.
În lunile următoare, dinamica numărului de angajați din sectorul public a cunoscut fluctuații importante. Primele scăderi consistente au fost înregistrate în vara anului 2025, când procesul de restructurare a dus la diminuarea rapidă a numărului total de posturi. În august, aparatul bugetar a consemnat cea mai abruptă scădere, coborând la 1.268.801 de posturi. În acea perioadă, „marea curățenie” s-a simțit cel mai tare în administrația centrală, unde au dispărut peste 34.000 de funcții într-o singură lună.
Tendința de reducere a continuat și în septembrie, când totalul posturilor a ajuns la 1.264.845, pe fondul ajustărilor aplicate în mai multe structuri ale statului. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), aceste fluctuații au fost o reacție necesară la supradimensionarea aparatului administrativ.
În luna octombrie, evoluția descendentă s-a oprit, iar numărul total de posturi a crescut până la 1.280.852. În această perioadă, administrația centrală a revenit peste pragul de 800.000 de posturi. Finalul de an a adus o evoluție mixtă. În noiembrie, administrația locală a compensat parțial dinamica din zona centrală, prin ajustări care au influențat echilibrul general. În decembrie, ambele componente ale administrației publice au înregistrat scăderi, iar numărul total de posturi a ajuns la 1.278.795.
Datele pentru ianuarie 2026 indică o nouă creștere a aparatului bugetar, cu peste 1.500 de posturi noi într-o singură lună, ajungând la un total de 1.280.305 angajați în sistemul public. Această creștere a fost concentrată în special în administrația publică centrală, unde numărul funcțiilor a urcat la 818.700, în creștere cu aproape 2.200 de posturi față de raportările anterioare. Totodată, instituțiile finanțate integral din bugetul de stat au adăugat peste 2.100 de posturi într-o singură lună.
În contrast, administrația publică locală a continuat să scadă, ajungând la 463.791 de posturi, în scădere cu 673. De asemenea, instituțiile finanțate integral din bugetele administrațiilor locale au coborât de la 283.808 la 282.285 de posturi. În această categorie, s-au înregistrat scăderi de 101 posturi în instituțiile de învățământ preuniversitar și de 1.492 în autoritățile executive locale.
Per ansamblu, datele cumulate pentru primele șapte luni de guvernare indică o scădere netă de 23.258 de posturi în sectorul public. Deși bilanțul general al guvernării indică o scădere a numărului total de bugetari, evoluțiile recente arată că reforma aparatului de stat este departe de a fi stabilă. Relația dintre numărul de angajați și eficiența administrativă este un subiect de dezbatere, cu mulți experți care consideră că este esențial ca orice creștere viitoare să fie însoțită de măsuri clare de responsabilitate și evaluare.
În concluzie, reluarea creșterii numărului de posturi în sectorul public ridică semne de întrebare privind eficiența măsurilor de reformă și capacitatea statului de a menține un aparat administrativ suplu.
Pe măsură ce se conturează un nou trend ascendent, este imperativ ca autoritățile să adopte politici coerente și sustenabile pentru a preveni reîntoarcerea la dimensiunile inițiale ale aparatului bugetar, care ar putea pune presiune suplimentară pe bugetul public.