Impactul majorării impozitelor
În primele luni ale anului 2026, încasările guvernului Bolojan din taxe și impozite au rămas aproape la același nivel ca în 2025, în ciuda majorărilor semnificative de taxe implementate. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, veniturile fiscale au constituit 2,6% din PIB în ianuarie-februarie 2026, comparativ cu 2,4% în aceeași perioadă din 2025. Această stagnare încasărilor este îngrijorătoare, având în vedere eforturile guvernului de a crește impozitele pentru a compensa deficitele bugetare. "Politica fiscală trebuie să stimuleze economia, nu să o frâneze", a declarat expertul economic Mihai Ionescu, de la Institutul Național de Statistici.
În mod nominal, sumele încasate au crescut, dar acest lucru se datorează în mare parte creșterii PIB și inflației, ceea ce face ca analiza comparativă să fie relevantă doar în raport cu PIB-ul. Astfel, creșterea reală a încasărilor guvernamentale din taxe este de doar 0,2% din PIB. În acest context, specialiștii subliniază că majorările de taxe nu au dus la o creștere proporțională a veniturilor la bugetul de stat.
Guvernul Bolojan a implementat o serie de majorări de taxe începând din august 2025, incluzând o creștere a TVA-ului standard de la 19% la 21%, creșteri ale accizelor pentru carburanți, alcool și tutun, și impozite mai mari pentru câștigurile din jocuri de noroc. De exemplu, CASS a fost majorat la 10% pentru pensiile ce depășesc 3.000 lei/lună, iar impozitul pe dividend a crescut de la 10% la 16% de la 1 ianuarie 2026.
Însă, în ciuda acestor creșteri, cifrele arată că aproape toate categoriile de venituri au stagnat sau au scăzut în primele luni ale acestui an. Potrivit Ministerului Finanțelor, ponderea accizelor în PIB a scăzut de la 0,4% în 2025 la 0,3% în 2026, ceea ce sugerează că politica fiscală actuală nu își îndeplinește obiectivele. "Aceste majorări de taxe nu pot susține o economie aflată în recesiune", a adăugat Ionescu.
România a intrat deja în recesiune tehnică, cu o scădere continuă a PIB-ului timp de două trimestre consecutive. Cu inflația care a sărit la 10% imediat după prima rundă de majorări de taxe și cu un șomaj în creștere, impactul acestor măsuri asupra consumatorilor devine din ce în ce mai evident. De asemenea, prețurile la carburanți au crescut din cauza conflictului din Iran, iar eliminarea plafonării prețurilor la alimentele de bază și gaze naturale a dus la așteptări de noi scumpiri.
Criticii guvernului susțin că aceste măsuri fiscale nu doar că nu au generat veniturile așteptate, dar au și agravat situația economică a cetățenilor. "Cresterea costurilor de trai, în combinație cu o politică fiscală ineficientă, riscă să ducă la o criză socială", a afirmat economistul Andreea Radu, de la Academia Română.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări similare, dar și cu soluții diferite. De exemplu, țări precum Polonia și Ungaria au implementat reduceri de taxe pentru a stimula consumul și a evita recesiunea. Aceasta ridică întrebări cu privire la eficiența și strategia guvernului Bolojan în abordarea problemelor economice actuale.
Pe scurt, deși guvernul a aplicat o serie de măsuri fiscale pentru a crește încasările, datele actuale sugerează că aceste măsuri nu au avut efectul scontat. În timp ce costurile de trai continuă să crească, încasările din taxe rămân stagnate, ceea ce indică o necesitate urgentă de revizuire a politicilor fiscale pentru a evita o deteriorare și mai gravă a situației economice.
Guvernul trebuie să reevalueze strategiile fiscale și să ia măsuri care să sprijine economia și populația, altfel riscă să se confrunte cu o criză economică și socială profundă.