Tensiuni în Alianță
Relația dintre Statele Unite și NATO ar putea intra într-o nouă etapă de tensiune după încheierea conflictului cu Iranul, pe fondul nemulțumirilor exprimate de administrația de la Washington privind lipsa de sprijin din partea aliaților. Semnalul a fost transmis de secretarul de stat Marco Rubio, care a sugerat că parteneriatul transatlantic ar putea fi reevaluat. Declarațiile vin în linie cu pozițiile exprimate anterior de Donald Trump, un critic constant al Alianței, pe care a acuzat-o în repetate rânduri de lipsă de eficiență. Rubio a indicat că unele state membre au refuzat accesul SUA la baze militare în timpul operațiunilor din Orientul Mijlociu, ceea ce ridică semne de întrebare privind funcționarea concretă a solidarității în cadrul NATO. „După încheierea acestei operațiuni, va trebui să analizăm serios aceste relații. Dacă Statele Unite sunt chemate să apere Europa, dar nu pot utiliza infrastructura aliaților atunci când au nevoie, atunci o astfel de cooperare devine dificil de susținut”, a declarat oficialul american.
Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, majoritatea statelor NATO nu au răspuns favorabil solicitării Washingtonului de a sprijini redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran în contextul escaladării conflictului. Cu toate acestea, Rubio a subliniat că, indiferent de pozițiile actuale, strâmtoarea va fi redeschisă — fie prin respectarea normelor internaționale de către Teheran, fie prin intervenția SUA și a altor state. Donald Trump nu este la prima ieșire critică la adresa NATO. Liderul american a cerut în repetate rânduri creșterea cheltuielilor de apărare ale statelor membre până la 5% din PIB, considerând că povara securității este distribuită inechitabil.
În Europa, una dintre cele mai vocale poziții critice a venit din partea premierului spaniol Pedro Sánchez, care a calificat acțiunile militare ale SUA drept „ilegale” și a intrat în conflict cu Washingtonul pe tema bugetelor de apărare. Oficialii americani avertizează că episodul Iran ar putea deveni un punct de cotitură. Rubio a insistat că NATO nu poate funcționa fără implicarea Statelor Unite, dar a subliniat și necesitatea unui echilibru real între contribuțiile membrilor. „Alianța trebuie să funcționeze în beneficiul tuturor, nu într-un singur sens. Sper că vom putea corecta aceste lucruri după războiul cu Iranul”, a spus el.
La rândul său, Donald Trump a descris refuzul aliaților de a sprijini operațiunile din Orientul Mijlociu drept un „test” pentru NATO, avertizând că reacțiile acestora nu vor fi uitate. În spatele declarațiilor oficiale, se conturează o întrebare mai amplă: cât de solidă mai este coeziunea Alianței într-un context geopolitic tot mai tensionat — și cât de mult este dispus Washingtonul să accepte compromisuri în relația cu partenerii săi europeni. Secretarul american de Stat, Marco Rubio, a pus sub semnul întrebării, mai mult ca niciodată, legătura transatlantică cu NATO, declarând marți că Statele Unite vor trebui să își „reexamineze” relațiile cu alianța militară atlantică odată ce războiul împotriva Iranului se va încheia, notează AFP, preluată de Le Monde. „Cred că, din păcate, nu există nicio îndoială că, odată ce acest conflict se va încheia, va trebui să reexaminăm această relație. Va trebui să reexaminăm interesul pe care îl prezintă NATO pentru țara noastră în cadrul acestei alianțe”, a declarat Rubio la postul de televiziune Fox News, adăugând că îi va reveni președintelui SUA, Donald Trump, sarcina de a tranșa această chestiune.
Statele Unite reproșează unor țări din NATO, printre care Franța, Spania și Italia, faptul că nu au autorizat survolul teritoriilor lor sau utilizarea bazelor americane pentru a transporta echipamente militare către Israel în cadrul războiului împotriva Iranului, declanșat pe 28 februarie. Vorbind despre războiul din Iran în interviul pentru Fox News, secretarul de Stat Marco Rubio a indicat că „suntem aproape de linia de sosire”, fără a oferi un calendar. Anterior, el declarase că intervenția militară din Iran este o chestiune de săptămâni, nu de luni. Declarația lui Rubio referitoare la relația cu NATO nu este deloc singulară. Ea apare într-un context care deja conturează o tendință în administrația Trump.
Însuși Donald Trump a declarat vinerea trecută, în timpul unui forum de afaceri de la Miami, că Statele Unite ar putea să nu vină în ajutorul NATO dacă va fi nevoie, reiterându-și criticile la adresa Alianței Atlantice. „Cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute de miliarde, pentru a-i proteja, și am fi fost mereu acolo pentru ei, dar acum, având în vedere acțiunile lor, cred că nu mai trebuie să fim, nu-i așa?”, a spus liderul de la Casa Albă.
În ultimele săptămâni, președintele american și-a înmulțit afirmațiile belicoase față de NATO, calificând organizația drept un „tigru de hârtie” pe rețeaua sa Truth Social și numindu-i pe aliați „lași”. SUA „își vor aminti”, a declarat el joi într-o ședință de guvern. „Dacă am ajuns în punctul în care alianța NATO ne împiedică să folosim aceste baze, în care nu le mai putem folosi eficient pentru a apăra interesele Statelor Unite, atunci NATO este o stradă cu sens unic”, a declarat Rubio. „NATO se rezumă atunci pur și simplu la prezența trupelor noastre în Europa pentru a apăra Europa. Când avem nevoie de permisiunea lor pentru a le folosi bazele militare, răspunsul lor este +nu+? Atunci de ce suntem în NATO? Trebuie să ne punem această întrebare”, a adăugat șeful diplomației americane.
El a subliniat din nou că revine aliaților Statelor Unite sarcina de a securiza strâmtoarea Ormuz, blocată de facto de către Iran, de care aceștia depind pentru aprovizionarea cu petrol. Marți, secretarul american de Război, Pete Hegseth, a făcut declarații în aceeași linie. Pete Hegseth a refuzat marți să reafirme angajamentul SUA față de apărarea colectivă a NATO - celebrul articol 5 - , spunând că acest lucru va depinde de președintele Donald Trump, care i-a criticat pe aliații europeni pentru că au refuzat să se alăture Statelor Unite în războiul împotriva Iranului.
Declarațiile lui Hegseth din conferința de presă susținută marți la Pentagon au fost ieșite din comun, având în vedere că apărarea colectivă se află în centrul alianței nord-atlantice, care a fost formată în 1949 cu scopul principal de a contracara riscul unui atac sovietic asupra teritoriului aliat. Orice semnal din partea Statelor Unite că ar putea să nu fie dispuse să apere aliații NATO în cazul unui atac al Rusiei sau al unui alt adversar ar putea slăbi grav alianța, chiar dacă Trump optează împotriva retragerii complete din aceasta, lucru ce ar putea necesita consimțământul Congresului.
Întrebat de Reuters la conferința de presă dacă Statele Unite sunt încă angajate în apărarea colectivă a NATO, Hegseth a spus: „În ceea ce privește NATO, aceasta este o decizie care va fi lăsată la latitudinea președintelui. Dar voi spune doar că au fost dezvăluite multe lucruri”.
Relațiile dintre Statele Unite, membru fondator și actor principal, și NATO trec printr-o perioadă de turbulențe semnificative de la revenirea la putere a președintelui american, primii acuzându-i pe europeni că își consideră securitatea ca fiind de la sine înțeleasă, în timp ce aceștia din urmă sunt îngrijorați de o eventuală dezangajare americană.