Interes crescut pentru energia verde
Războiul cu Iranul a amplificat volatilitatea piețelor energetice globale. Prețul petrolului Brent, indicatorul de referință la nivel mondial, a crescut cu peste 50% de la începutul conflictului, ajungând la aproximativ 116 dolari pe baril. Unul dintre principalele motive este blocarea Strâmtorii Ormuz, transmite Euronews. Acesta este un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, adică circa 20 de milioane de barili pe zi. Conform Agenției Internaționale a Energiei, aceste fluctuații au un impact semnificativ asupra economiilor europene în 2026, iar cererea pentru surse alternative de energie devine din ce în ce mai urgentă. "Trebuie să ne diversificăm sursele de energie, altfel vom rămâne vulnerabili la crizele externe", a declarat ministrul român al Energiei, Virgil Popescu.
Europa resimte deja efectele. Prețul de referință al gazului natural în Europa, Dutch TTF, a crescut cu aproximativ 70%. S-a marcat astfel cea mai mare creștere lunară din ultimii ani, ceea ce a determinat o creștere a inflației și a costurilor de trai în multe state membre. Potrivit Eurostat, în 2026, inflația anuală în zona euro a atins un nivel record, iar gospodăriile caută soluții mai sustenabile pentru a-și reduce cheltuielile.
Pe fondul scumpirilor, tot mai multe gospodării europene caută alternative energetice mai stabile. În Marea Britanie, vânzările de pompe de căldură au crescut cu 51% în primele trei săptămâni ale lunii martie față de perioada anterioară, potrivit companiei energetice Octopus Energy. De asemenea, cererea pentru panouri solare a crescut cu 54%. Sistemele instalate sunt tot mai mari, proprietarii alegând acum instalații cu 12 panouri în loc de 10. „Familiile sunt sătule să fie ostatecii prețurilor globale la combustibili fosili”, a declarat Rebecca Dibb-Simkin, reprezentant al Octopus Energy.
Creșterea prețurilor la carburanți a determinat și o accelerare a interesului pentru vehicule electrice (EV). În Uniunea Europeană, prețul mediu al benzinei a crescut cu aproximativ 12%, ajungând la 1,84 euro pe litru. Platforma franceză de vânzări auto Aramisauto a raportat că vânzările de mașini electrice aproape s-au dublat între mijlocul lunii februarie și începutul lunii martie. În Norvegia, pe o platformă dedicată, vehiculele electrice au depășit deja mașinile diesel ca cel mai popular tip de motorizare, conform datelor de la Asociația Norvegiană a Automobilelor.
Cererea pentru energia regenerabilă continuă să crească în Europa. Compania germană Enpal a raportat o creștere de aproximativ 30% a cererii pentru panouri solare și pompe de căldură de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu. O altă companie germană din sector, 1KOMMA5°, a anunțat că interesul pentru instalarea de sisteme solare aproape s-a dublat. În Marea Britanie, compania E.ON a observat o creștere a interesului pentru panouri solare cu 23% într-o singură săptămână, urmată de o creștere suplimentară de 63% în perioada următoare.
În paralel cu boom-ul energiei regenerabile, au apărut și apeluri pentru creșterea producției de petrol și gaze. Există cereri inclusiv pentru extinderea exploatărilor din Marea Nordului. Totuși, un studiu al Universității Oxford arată că o economie alimentată complet de energie regenerabilă ar putea reduce facturile gospodăriilor britanice cu până la 441 de lire sterline pe an. Prin comparație, intensificarea exploatării de petrol și gaze ar reduce costurile doar cu 16 până la 82 de lire anual, potrivit analizei. Experții subliniază că prețurile combustibililor fosili sunt stabilite pe piețe globale, ceea ce limitează impactul producției interne asupra facturilor consumatorilor. Această situație a generat discuții aprinse în rândul experților și politicienilor, unii avansând ideea că tranziția către surse de energie regenerabilă nu mai poate fi amânată.
Sigur, firmele importatoare de panouri au nevoie de publicitate, dar întrebarea care se pune este: când se termină de construit reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, la care se tot lucrează de 30 de ani?
Această întrebare rămâne relevantă în contextul în care România, ca și alte state europene, trebuie să își asigure un mix energetic care să includă atât surse regenerabile, cât și soluții tradiționale pentru a face față provocărilor viitoare.