Custodie comună și pensie minimă
Japonia a realizat, miercuri, 1 aprilie 2026, o reformă istorică a Codului Civil, prin intrarea în vigoare, pentru prima dată din 1947, a posibilităţii custodiei comune după divorţ. Aceasta reformă o transformă în ultima putere din G7 care adoptă această măsură, în contextul presiunii internaţionale legate de aşa-numitele răpiri parentale. Potrivit agenției EFE, preluată de Agerpres, modificarea legislaţiei, aprobată în 2024, permite cuplurilor divorţate să aleagă între custodia exclusivă sau cea comună, în comparaţie cu sistemul anterior care acorda autoritatea parentală unuia dintre părinţi. De asemenea, noua legislaţie prevede aplicarea sa retroactivă, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra multor familii.
Schimbarea s-a produs ca urmare a presiunilor generate de critici legate de o serie de cazuri cunoscute de răpire parentală, în special cele în care unul dintre soţii japonezi împiedica părintele străin să menţină contactul cu copiii săi. Această realitate a atras atenţia organizaţiilor internaţionale, care au cerut Japoniei să îşi revizuiască legislaţia pentru a proteja drepturile părinţilor străini. Legea adoptată este văzută ca un pas în direcţia corectă, dar mulţi experţi avertizează că implementarea acesteia va necesita o monitorizare atentă.
Noua legislaţie include și un sistem de întreţinere obligatorie, stabilit la minimum 20.000 de yeni (aproximativ 110 euro) pe lună pentru fiecare copil, în absenţa unui acord în timpul procesului de divorţ. Conform Ministerului Justiției din Japonia, acest sistem are scopul de a asigura un nivel minim de trai pentru copii, indiferent de circumstanțele familiale. În plus, permite tribunalelor de familie să dispună oprirea din salariu în cazul părinţilor solvabili care nu respectă efectuarea acestei plăţi.
În principiu, părinţii vor fi cei care vor determina tipul custodiei. În cazul în care apar neînţelegeri, un tribunal de familie va interveni, fiind însărcinat să decidă regimul cel mai potrivit pentru minor. Această măsură este considerată esenţială pentru a oferi o soluţie echitabilă în cazurile de divorţ, în special în situaţiile complexe în care sunt implicate părinţi străini.
Legislaţia revizuită prevede că în situaţii de violenţă de gen, custodia exclusivă va fi acordată părintelui afectat, ceea ce reflectă o conştientizare crescută a problemelor legate de violenţa domestică. Această abordare este susţinută de organizaţii internaţionale care militează pentru drepturile femeilor și protecția copiilor.
În cadrul acestui nou sistem, ambii părinţi trebuie să ajungă la un consens în privinţa deciziilor relevante legate de viaţa minorului, precum educaţia sau sănătatea. De asemenea, părinţii trebuie să îşi respecte responsabilităţile, precum întreţinerea şi regimul vizitelor, deşi noile prevederi adoptate nu garantează o convieţuire egală cu minorul. Experţii în dreptul familiei din Japonia subliniază că, deși această reformă este un pas înainte, rămân multe provocări în implementarea efectivă a acestor măsuri.
Comparativ cu alte ţări din G7, Japonia a fost considerată mult timp în urma în ceea ce priveşte legislaţia familiei. Alte state, precum Canada şi Franţa, au adoptat măsuri similare pentru a promova custodia comună, recunoscând importanţa implicării ambilor părinţi în viaţa copiilor lor. Această reformă ar putea încuraja o schimbare de paradigmă în Japonia, unde tradițiile culturale au influențat profund legislaţia familială.
Criticii, însă, rămân sceptici cu privire la efectele pe termen lung ale noilor măsuri. De exemplu, unele organizaţii pentru drepturile copiilor avertizează că, fără un sistem de monitorizare adecvat, este posibil ca părinţii să nu respecte noile obligaţii legale.
În plus, reacţiile din partea părinţilor care au fost afectaţi de sistemul anterior sugerează că percepţia asupra justiţiei în cazurile de divorţ rămâne divizată.