Reacție după percheziții
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a reacționat public miercuri, 1 aprilie 2026, după ce Parchetul Militar a efectuat percheziții la sediul instituției, în cadrul unei anchete referitoare la posibile angajări fictive. Arafat a declarat că informațiile vehiculate sunt "false sau grav scoase din context", subliniind că acestea fac parte dintr-o campanie de denigrare. "Informațiile vehiculate în spațiul public cu privire la persoana mea și la pretinsa mea implicare într-o activitate ilicită sunt fie false, fie grav scoase din context", a afirmat Arafat într-o postare pe Facebook.
Investigația procurorilor militari vizează, conform unor surse judiciare, mai mulți medici care ar fi fost angajați formal la DSU, dar care nu ar fi desfășurat activitate efectivă. Este vorba despre doi medici de la Spitalul Floreasca și un medic de la Spitalul Gerota. Procurorii susțin că aceștia figurau în schema de personal și au beneficiat de sporuri, în ciuda absenței activității efective. Dosarul se află în prezent în faza in rem, fără persoane puse sub acuzare.
Pe 27 martie 2026, procurorii militari au efectuat percheziții la sediul DSU, ridicând mai multe telefoane mobile, inclusiv pe cel al lui Raed Arafat. Reprezentanții DSU au declarat că instituția colaborează cu anchetatorii și pune la dispoziție toate documentele necesare pentru clarificarea situației. „Până la acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat în cauză, nefiind dispusă vreo măsură procesuală împotriva vreunui angajat”, a comunicat DSU.
Raed Arafat a subliniat angajamentul DSU pentru respectarea legalității și a transparenței, afirmând că instituția se va conforma tuturor cerințelor legale. „Consider că adevărul trebuie stabilit pe baza faptelor, a documentelor și a cadrului legal, nu prin speculații sau insinuări”, a adăugat Arafat.
Pe lângă reacția lui Arafat, specialiștii în legislație și drept penal au fost consultați pentru a oferi perspective asupra situației. Profesorul de drept penal, Dan Voiculescu, de la Universitatea din București, a declarat: „Este esențial ca orice anchetă să respecte principiul prezumției de nevinovăție. Afirmarea publică a unor acuzații fără dovezi clare poate afecta grav reputația instituțiilor.”
Criticii lui Arafat și ai DSU susțin că ancheta este justificată, având în vedere semnalele de alarmă privitoare la gestionarea angajărilor în instituții publice. „Dacă se dovedește că există anomalii, acestea trebuie investigate cu seriozitate”, a afirmat sociologul Adrian Mărginean, expert în administrație publică.
În acest context, este important ca opinia publică să rămână informată și să nu se lase influențată de speculații sau de informații incomplete. Arafat a reiterat că va continua să colaboreze cu autoritățile judiciare, dorind să clarifice toate aspectele legate de această anchetă.
Acuzațiile de angajări fictive în instituții publice nu sunt noi în România, istoria având exemple notabile, inclusiv scandaluri din trecut care au dus la demisii și reforme în sistemul de sănătate. Această situație subliniază necesitatea unei monitorizări stricte a proceselor administrative și a angajărilor în sectorul public.
În concluzie, ancheta în desfășurare la DSU ridică întrebări importante despre transparența și legalitatea angajărilor în instituțiile publice.
Așteptările sunt ca autoritățile să finalizeze investigațiile într-un mod corect și transparent, pentru a restabili încrederea publicului în serviciile de urgență ale țării.