Controversa legii recente
În data de 30 martie 2026, Knessetul din Israel a adoptat un proiect de lege controversat care instituie pedeapsa cu moartea pentru teroriști, cu 62 de voturi pentru și 48 împotrivă. Premierul Benjamin Netanyahu a votat în favoarea acestui text, care a fost depus de partidul de extremă-dreapta Forța Evreiască (Otzma Yehudit). "Aceasta este o zi a dreptății pentru cei uciși, o zi a descurajării pentru duşmani", a declarat ministrul securității naționale, Itamar Ben-Gvir, la finalul votului.
Legea stipulează că orice persoană care cauzează intenționat moartea altuia, în scopul de a aduce atingere unui cetățean sau rezident israelian, va fi condamnată la moarte sau la închisoare pe viață. Pentru palestinienii din Cisiordania, pedeapsa cu moartea devine implicită în cazul în care omuciderea este considerată act de terorism de justiția militară israeliană. Această măsură a stârnit controverse, fiind percepută ca discriminatorie și neconstituțională, conform Asociației pentru Drepturile Civile din Israel (ACRI).
Această lege nu se va aplica retroactiv, ceea ce înseamnă că nu va afecta deținuții aflați în prezent în custodia Israelului, inclusiv pe cei implicați în atacurile din 7 octombrie 2023, care au dus la escaladarea conflictului dintre Israel și Hamas. De asemenea, Amnesty International a cerut anularea proiectului de lege, argumentând că ar putea conduce la o aplicare discriminatorie și abuzuri.
Pedeapsa cu moartea este o măsură rar folosită în Israel; aceasta a fost aplicată doar în două cazuri anterioare, în 1948 și 1962. Deși Israelul menține legislația privind pedeapsa capitală, aplicarea sa efectivă a fost extrem de limitată. Criticii acestei legi, inclusiv profesioniști din sistemul juridic israelian, afirmă că aceasta contravine dreptului internațional, Knessetul neavând autoritate legislativă asupra Cisiordaniei, un teritoriu ocupat.
Amichai Cohen, cercetător principal la Centrul pentru Valori și Instituții Democratice al Institutului pentru Democrație din Israel, a declarat că acest proiect de lege ar putea fi contestat cu succes la Curtea Supremă din Israel. Cohen a subliniat că, din perspectiva dreptului internațional, legislația nu ar trebui să se aplice în Cisiordania, un teritoriu care nu este recunoscut ca parte a Israelului.
De asemenea, grupul pentru drepturile omului B’Tselem a criticat tribunalele militare israeliene din Cisiordania, menționând că acestea au o rată de condamnare de 96%, cu un istoric îngrijorător legat de obținerea mărturisirilor prin metode de tortură.
Înainte de votul final, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei, Italiei și Regatului Unit au exprimat îngrijorare cu privire la această legislație, subliniind că pedeapsa cu moartea este inumană și nu are un efect descurajator. Consiliul Europei a condamnat adoptarea acestei legi, considerând-o un pas înapoi în ceea ce privește respectarea drepturilor omului.
Reacțiile din partea liderilor palestinieni au fost rapide, Mahmoud Abbas denunțând legea ca o încălcare a dreptului internațional și o încercare de intimidare. Liderii Hamas și Jihadul Islamic au îndemnat la răzbunare, ceea ce sugerează o escaladare posibilă a violenței în regiune.
Deși doar 54 de state din întreaga lume permit pedeapsa cu moartea, tendința globală este spre abolire, cu 113 țări interzicând deja această practică.
Măsurile adoptate de Israel atrag atenția asupra unei dileme morale și legale, cu implicații grave pentru relațiile internaționale și pentru stabilitatea regională.