Lege controversată adoptată
Parlamentul israelian a adoptat luni seară o lege criticată care instituie „pedeapsa cu moartea pentru terorişti”, un text care ar urma să se aplice doar în cazul palestinienilor găsiţi vinovaţi de atacuri sau atentate anti-israeliene, relatează AFP. Această propunere de lege depusă de extrema dreaptă a fost adoptată în a treia lectură cu 62 de voturi pentru şi 48 împotrivă. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a votat în favoarea legii.
Un ONG pentru apărarea drepturilor omului a anunţat luni seară că a depus un recurs în faţa Curţii supreme din Israel pentru a contesta legea, la câteva minute după adoptarea sa de către Knesset, notează Agerpres. Această lege este „neconstituţională, discriminatorie prin natură şi, pentru palestinienii din Cisiordania, adoptată fără bază juridică”, a scris Asociaţia pentru drepturile civile în Israel (ACRI) într-un comunicat în care detaliază motivele sesizării.
Cadrul general al legii prevede că orice persoană care „cauzează intenţionat moartea alteia în scopul de a aduce atingere unui cetăţean sau rezident israelian, cu intenţia de a pune capăt existenţei Statului Israel, va fi condamnată la moarte sau la pedeapsa cu închisoarea pe viaţă”. Însă, pentru palestinienii din Cisiordania, textul prevede că pedeapsa cu moartea este sancţiunea implicită dacă omuciderea este calificată drept act de terorism de către justiţia militară israeliană.
Israelul ocupă Cisiordania începând din 1967. În acest teritoriu, palestinienii care comit infracţiuni sunt judecaţi de tribunale militare israeliene, în timp ce coloniştii israelieni sunt judecaţi de tribunale civile. În orice caz, pedeapsa cu moartea ar fi aplicabilă în termen de 90 de zile după condamnarea definitivă, cu o posibilă amânare mergând până la 180 de zile.
În februarie, Amnesty International le-a solicitat deputaţilor israelieni să respingă textul, estimând că el „le-ar permite tribunalelor israeliene să extindă recurgerea la pedeapsa cu moartea cu o aplicare discriminatorie faţă de palestinieni”. Pedeapsa cu moartea există în Israel, dar nu a fost aplicată decât cu două ocazii: în 1948, la scurt timp după crearea statului Israel, contra unui căpitan din armată acuzat de înaltă trădare, şi în 1962, atunci când criminalul nazist Adolf Eichmann a fost spânzurat.
Această măsură este considerată istorică și extrem de partizană, dar și o schimbare majoră în politica de decenii a Israelului, care a aplicat în mod oficial pedeapsa capitală o singură dată în istoria sa, în anul 1962, în cazul criminalului nazist Adolf Eichmann. Această lege vizează în mod explicit persoanele care ucid intenționat cetățenii israelieni din motive de rasism sau ostilitate față de statul Israel. Cu toate că textul de lege este formulat generalist, criticii și organizațiile pentru drepturile omului subliniază că este conceput în așa fel încât să fie aplicat doar palestinienilor.
Spre exemplu, în Cisiordania, tribunalele militare vor putea impune pedeapsa cu moartea ca sancțiune implicită pentru astfel de cazuri, fără a mai fi necesară o decizie unanimă a judecătorilor. Această lege, odată adoptată de Knesset, intră oficial în vigoare și poate să fie revizuită, sau eventual anulată, doar de către Curtea Supremă a Israelului, fapt pentru care mai multe state ale Uniunii Europene și organizații pentru drepturile omului au făcut presiuni pentru anularea acestei decizii.
Proiectul a fost susținut puternic de ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, liderul partidului de extremă dreapta din Israel, Otzma Yehudit, care a făcut din această lege o condiție pentru rămânerea în coaliția de guvernare a lui Netanyahu.
Mai mult, în ședința din Knesset, Itamar Ben-Gvir a purtat ostentativ o broșă sub formă de laț și, dacă acest gest nu era suficient, acesta a descris spânzurarea ca fiind doar „una dintre opțiuni”, alături de scaunul electric sau eutanasia.