Măsuri de apărare și monitorizare
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat duminică, 29 martie 2026, într-o intervenție la Antena 3, cum ar reacționa România în cazul unui atac cu rachete și ce rol are NATO în astfel de situații. Conform declarațiilor sale, România dispune de mai multe niveluri de protecție care ar asigura detecția timpurie a unui atac. „Este un atac care, pentru a ajunge în România, trebuie să treacă deasupra Turciei. Există niște radare care interceptează asta acolo”, a declarat Miruță, subliniind importanța sistemelor de monitorizare regionale.
Ministrul Apărării a subliniat că mecanismele NATO sunt concepute pentru a oferi timp de reacție înainte de un atac. „Funcționalitatea NATO este la modul în care e aproape imposibil să se întâmple un astfel de atac fără ca înainte să se știe despre asta”, a adăugat acesta. Radu Miruță a menționat că există o strategie care permite reacții de până la 60 de zile înainte de un atac, având elemente concludente pentru a genera o reacție din partea NATO sau a unei țări membre.
În acest context, el a respins ideea unui atac surpriză, afirmând că „nu mă aștept ca într-o dimineață să se întâmple ceva pentru care România, NATO să nu aibă habar”. Această declarație vine pe fondul unei tensiuni crescute în Orientul Mijlociu, unde amenințările din partea Iranului au stârnit îngrijorări internaționale.
Potrivit Ministerului Apărării, România colaborează strâns cu aliații din NATO pentru a asigura o apărare eficientă. De exemplu, radarul de la Deveselu, parte a sistemului de apărare antirachetă, are capacitatea de a intercepta rachete cu rază lungă de acțiune. Radu Miruță a explicat că, deși există riscuri, nu sunt motive de panică, mai ales că România nu a primit informații care să sugereze o amenințare directă din partea Iranului.
„Pe datele pe care le avem, nu există astfel de indicii și, din declarațiile transmise de acolo, au fost pe situație politică și pe consecințe juridice. Nu a fost pronunțat cuvântul militar”, a declarat Radu Miruță, subliniind că nu există intenția din partea Iranului de a provoca NATO. De asemenea, a subliniat că nu există planuri de desfășurare a trupelor românești în zone de conflict externe, precum Ucraina sau Iran.
În urma atacului preventiv al Israelului asupra capitalei Iranului, la sfârșitul lunii februarie 2026, discuțiile despre implicarea României în conflicte externe au fost accentuate. Radu Miruță a reiterat că România nu va fi folosită ca o „trambulină” pentru atacuri, iar președintele Nicușor Dan a subliniat că țara noastră nu se va implica în războiul din Orientul Mijlociu.
În concluzie, Radu Miruță a asigurat opinia publică că România este pregătită să facă față provocărilor de securitate, dar că nu este în pericol direct. „Cert este că și în România există consecințe indirecte ale acestui război, dar, din perspectiva securității naționale, nu există niciun risc”, a conchis Miruță, subliniind importanța unei reacții coordonate la nivel internațional.
În acest context, România va continua să colaboreze cu aliații săi din NATO pentru a asigura o apărare solidă și eficientă, monitorizând în continuare situația din regiune.
Aceste măsuri sunt esențiale pentru a garanta stabilitatea și securitatea națională, iar comunicarea transparentă între instituțiile implicate va rămâne o prioritate.