Impactul conflictului din Orientul Mijlociu
Prețul petrolului a crescut luni, 30 martie 2026, la începutul celei de-a cincea săptămâni de tranzacționare de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, care afectează piețele globale ale energiei, transmit Reuters și DPA. Cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului, cu livrare în luna mai, a urcat cu până la 4%, la aproape 117 dolari, după ce în ianuarie era sub 60 de dolari, scrie Agerpres. De la începutul războiului din Iran, cotația barilului de petrol Brent a crescut cu aproape 60%. Și prețurile altor tipuri de țiței au urcat de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Cotația barilului de țiței american West Texas Intermediate (WTI) a depășit luni 100 de dolari, cu 50% peste nivelul de când au început atacurile SUA și Israelului.
Majorarea prețurilor are consecințe asupra consumatorilor și economiilor din întreaga lume, costurile combustibililor fiind printre cele cu o creștere considerabilă. Potrivit unei analize efectuate de Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), impactul asupra prețurilor va fi simțit în special în regiunile care depind de importuri de energie, precum Europa și Asia. De exemplu, în România, unde importurile de petrol constituie o parte semnificativă din consumul național, se preconizează o creștere a prețurilor cu până la 15% în următoarele luni, conform datelor furnizate de Ministerul Energiei.
Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă îngustă între Iran și Oman, întrerupând astfel o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate, în cea mai gravă perturbare înregistrată până acum. Conform Eurostat, Strâmtoarea Ormuz este responsabilă pentru 20% din tranzitul global de petrol, iar închiderea sa ar putea avea efecte devastatoare asupra prețurilor internaționale.
„Cu cât se prelungește perioada în care Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, cu atât va fi mai afectată aprovizionarea, ceea ce ar putea duce la o majorare dramatică a cotațiilor țițeiului, ale gazelor naturale și altor materii prime”, a avertizat Bruce Kasman, analist la JPMorgan. Acesta a adăugat: „Un scenariu în care Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă încă o lună va duce la o creștere a cotației barilului de petrol spre 150 de dolari, afectând consumatorii industriali”.
În acest context, experții din domeniul energiei, precum Mihai Bălan, profesor la Universitatea Politehnica din București, consideră că România ar trebui să ia măsuri proactive pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare cu energie și a reduce dependența de importuri. „Este esențial ca țara noastră să investească în surse alternative de energie și să îmbunătățească infrastructura de transport a gazelor și petrolului”, a declarat Bălan.
Criticii acestei situații subliniază că, în ciuda avertismentelor, autoritățile române nu au implementat suficiente măsuri pentru a proteja consumatorii de fluctuațiile prețurilor. De exemplu, un raport al Consiliului Concurenței din 2025 a arătat că România se confruntă cu o volatilitate crescută a prețurilor energiei, iar lipsa unor reglementări stricte poate conduce la speculații pe piață.
În concluzie, creșterea prețului petrolului ar putea avea implicații severe asupra economiilor globale, iar România nu face excepție. Este crucial ca guvernul să adopte măsuri rapide pentru a atenua impactul asupra consumatorilor și a asigura securitatea energetică.
În absența unei strategii eficiente, efectele negative ale fluctuațiilor de prețuri ar putea persista pe termen lung, afectând stabilitatea economică a țării.