Conflict între președinte și Gărzile Revoluționare
Un nou episod de tensiuni interne zguduie conducerea de la Teheran, unde președintele Masoud Pezeshkian ar fi intrat într-un conflict deschis cu liderul Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, Ahmad Vahidi, pe fondul efectelor tot mai grave ale războiului asupra economiei și societății iraniene. Potrivit unor informații publicate de Iran International, șeful statului iranian ar fi criticat dur strategia militară adoptată de IRGC, acuzând escaladarea tensiunilor regionale și atacurile asupra statelor vecine. În viziunea lui Pezeshkian, aceste acțiuni riscă să aibă consecințe economice pe termen lung, într-un moment în care economia țării este deja sub presiune extremă.
Sursele citate susțin că președintele a cerut ca deciziile executive privind războiul să revină guvernului civil, nu structurilor militare. Solicitarea ar fi fost respinsă de Vahidi, ceea ce a amplificat ruptura dintre cele două tabere. Replica nu a întârziat. Reprezentanți ai IRGC ar fi pus sub semnul întrebării capacitatea președintelui de a implementa reforme structurale înainte de izbucnirea conflictului, sugerând că problemele actuale sunt rezultatul unor vulnerabilități mai vechi ale sistemului.
Disputa survine într-un moment critic pentru Iran, unde economia, deja fragilizată, este împinsă spre colaps după săptămâni de conflict. Prețurile alimentelor cresc accelerat, unele produse de bază înregistrând scumpiri de peste 50% față de perioada de dinaintea războiului. În paralel, restricțiile asupra internetului au blocat numeroase servicii, iar fabricile se confruntă cu lipsa materiilor prime. Sistemul administrativ este, la rândul său, afectat, în timp ce datele citate de economiști indică o situație socială tot mai gravă: peste 40% din populație trăiește sub pragul sărăciei absolute, procent care depășește 50% în capitală.
Mai mult, potrivit acelorași surse, o parte semnificativă a angajaților din sectorul public nu și-ar fi primit salariile și beneficiile în mod regulat în ultimele trei luni. Pe fondul deteriorării rapide a nivelului de trai, cresc șansele de reluare a protestelor. Nemulțumirea populației pare să atingă un punct critic, în timp ce divergențele din interiorul puterii ar putea slăbi și mai mult capacitatea regimului de a gestiona criza. Tensiunile politice și sociale riscă să se amplifice, conturând un scenariu tot mai instabil pentru conducerea de la Teheran.
Într-un alt episod recent, președintele Masoud Pezeshkian a avertizat despre riscurile unei crize economice profunde, subliniind că, fără un armistițiu, economia Iranului s-ar putea confrunta cu un colaps total în termen de trei săptămâni până la o lună. Cu toate acestea, atacurile asupra țărilor vecine au continuat, în ciuda apelurilor sale de a le opri. Pezeshkian a lansat un mesaj video în care și-a cerut scuze pentru atacurile „cu foc la discreție” ale forțelor armate, dar reacțiile din partea IRGC au fost rapide și critice.
Comandantul IRGC, Ahmad Vahidi, a dat vina pe guvern pentru eșecul de a implementa reforme structurale necesare, înainte de izbucnirea conflictului. De asemenea, presa internațională a raportat semne de divizare în cadrul sistemului de guvernare iranian, surse din Times of Israel sugerând că „există semne de fisuri în regimul iranian” și că poporul iranian va juca un rol crucial în schimbările viitoare.
Efectele economice ale războiului sunt din ce în ce mai vizibile, cu raportări din orașele mari care indică că multe bancomate nu mai au numerar sau funcționează defectuos, iar serviciile bancare online sunt frecvent întrerupte. Angajații guvernamentali au semnalat că salariile și beneficiile nu au fost plătite regulat, iar inflația pentru bunurile de primă necesitate a atins cote alarmante, între 105% și 115% în februarie, conform datelor oficiale.
Aceste condiții dificile pentru populație ar putea determina o escaladare a protestelor, în timp ce tensiunile interne dintre conducere și forțele militare continuă să se adâncească.