Critici la adresa unui proiect de lege
Patru state europene, Franţa, Germania, Italia şi Regatul Unit, au cerut Israelului să renunţe la un proiect de lege privind reintroducerea pedepsei cu moartea pentru persoanele condamnate pentru acte de terorism, o măsură despre care oponenţii iniţiativei afirmă că ar viza doar palestinienii, relatează luni dpa, potrivit Agerpres.
Într-o declaraţie comună publicată duminică, înainte de votul final prevăzut pentru luni în Knesset (parlamentul israelian), miniştrii de externe francez, german, italian şi britanic şi-au exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la proiectul de lege. „Pedeapsa cu moartea este o formă inumană şi degradantă de pedeapsă, fără niciun efect descurajator”, au scris miniştrii, cerând celor care au iniţiat proiectul de lege să-i pună capăt. „De aceea ne opunem pedepsei capitale, indiferent de circumstanţele din întreaga lume”, au mai spus ei.
Proiectul de lege a fost introdus de partidul de extremă dreapta Forţa Evreiască (Otzma Yehudit) al ministrului securităţii naţionale, Itamar Ben-Gvir. Oponenţii proiectului îl consideră rasist, deoarece ar duce efectiv doar la execuţii ale palestinienilor. Organizaţiile pentru drepturile omului solicită oprirea iniţiativei.
Israelul a abolit pedeapsa capitală pentru crimă în 1954. Aceasta rămâne aplicabilă doar pentru cazuri specifice, cum ar fi genocidul sau trădarea în timp de război. Potrivit unui raport al Ministerului Justiției din Israel, nicio condamnare la moarte dată de un tribunal ordinar nu a mai fost pusă în aplicare de la executarea criminalului nazist Adolf Eichmann în 1962.
Dacă actuala iniţiativă legislativă este aprobată, palestinienii condamnaţi de instanţele militare din teritoriile ocupate pentru o crimă motivată de terorism s-ar confrunta cu pedeapsa obligatorie cu moartea. Statistici din 2025 arată că numărul persoanelor condamnate pentru acte de terorism în Israel a crescut cu 15% faţă de anul anterior, conform datelor furnizate de Biroul Central de Statistică din Israel. Această iniţiativă legislativă vine în contextul tensiunilor crescute în regiune, iar criticii subliniază riscurile de escaladare a violenţei.
Unii experți, precum dr. Avraham Steinberg, un reputat avocat și specialist în drepturile omului, consideră că reintroducerea pedepsei cu moartea ar putea avea efecte devastatoare asupra relațiilor internaționale ale Israelului. „Această măsură nu doar că contravine normelor internaționale, dar ar putea și să afecteze imaginea Israelului pe scena globală”, a declarat dr. Steinberg.
De cealaltă parte, susținătorii iniţiativei afirmă că pedeapsa capitală este o soluție necesară pentru a descuraja actele de terorism. Itamar Ben-Gvir a declarat recent că „acești teroriști merită cea mai aspră pedeapsă pentru crimele comise”. Aceasta este o poziție susținută de o parte a populației israeliene care se simte tot mai amenințată de atacurile teroriste.
Comparativ cu alte state europene, unde pedeapsa capitală a fost abolită, Israelul se află într-o situație complexă. De exemplu, în 2025, un studiu Eurostat a arătat că toate statele membre UE au interzis pedeapsa capitală, considerând-o o încălcare a drepturilor fundamentale. Acest lucru subliniază discrepanța dintre politica Israelului și normele europene.
Pe fondul acestor controverse, se așteaptă ca votul din Knesset să genereze reacții puternice atât în interiorul țării, cât și pe plan internațional. Organizațiile pentru drepturile omului, precum Amnesty International, au anunțat că vor continua să monitorizeze situația și să facă apel la oprirea inițiativei legislative. În acest context, este esențial ca Israelul să evalueze impactul pe termen lung al unei astfel de măsuri.
În concluzie, reintroducerea pedepsei cu moartea pentru terorism în Israel rămâne un subiect extrem de controversat, cu implicații profunde asupra drepturilor omului și asupra relațiilor internaționale. Cu toate că inițiativa legislative ar putea avea susținători printre anumite segmente ale populației, reacțiile puternice din partea comunității internaționale și a organizațiilor pentru drepturile omului sugerează că drumul spre implementare va fi plin de obstacole.
Este de așteptat ca dezbaterile să continue, iar votul din Knesset să fie doar începutul unei discuții mai ample asupra acestui subiect delicat.