Critici la adresa conducerii
Nemulțumiri rândul reprezintă subiectul principal al acestui articol. În tabăra pro-război din Rusia apar critici tot mai dure la adresa conducerii, pe fondul unor afirmații privind stagnarea frontului, pierderi mari și măsuri restrictive interne. Sunt vehiculate și scenarii privind posibile tensiuni politice.
În spațiul public și online din Rusia apar tot mai multe mesaje critice venite chiar din zona susținătorilor războiului. Nemulțumirea este exprimată de analiști militari și bloggeri apropiați discursului oficial pro-război, pe fondul stagnării de pe front și al atacurilor ucrainene asupra infrastructurii.
Analistul militar Aleksandr Sladkov a avut o reacție dură după o serie de atacuri asupra infrastructurii energetice ruse: „Ne-au lovit din nou puternic”, a spus acesta, referindu-se la loviturile asupra unui important nod de export petrolier. El a continuat, făcând referire la portul Ust-Luga: „Portul din Ust-Luga, din Golful Finlandei, arde din nou.”
Într-un alt comentariu, Sladkov a ironizat discursul strategic al autorităților, comparând situația cu o formulare dintr-un serial britanic: „Se vorbește mult în culise despre posibilul nostru plan ingenios. Dar unii se îndoiesc: ce fel de plan ingenios este acesta, în care afacerile noastre sunt lovite ca muștele cu o paletă de insecte?”.
Și alți analiști din zona pro-război au transmis mesaje similare. Bloggerul Yuriy Podolyaka a criticat evoluția militară și capacitatea de adaptare a Rusiei. „Nu cred că vom putea întoarce situația aici în următoarele luni. Dușmanul nostru este foarte, foarte serios și, de altfel, învață foarte repede, mult mai repede decât noi”, a spus acesta.
Un alt susținător al discursului naționalist, Maksim Kalashnikov, a susținut că în rândul elitei ar exista o pierdere de încredere în conducere. „Acum clasa noastră conducătoare vede actuala conducere de vârf ca pe o figură toxică – nu doar un atu, ci o povară”, a spus acesta. El a mai declarat: „Își doresc foarte mult ca acest război să se încheie, pentru întoarcerea vremurilor bune de altădată, când se putea călători liber în Occident, nu existau sancțiuni, se vindeau hidrocarburi și se recăpăta accesul la piața europeană.”
Alte voci din spațiul media pro-război au vorbit despre dificultățile de pe front și despre posibilitatea unor negocieri. Jurnalistul militar Grigory Kubatyan, colaborator al publicației Komsomolskaya Pravda, a declarat că situația militară ar fi în impas. „Războiul trebuie câștigat sau încheiat pentru a salva vieți. În ultimii patru ani, nu am reușit sau nu am vrut să câștigăm. Așa că va trebui să negociem. Este imposibil să duci un război la nesfârșit”, a spus acesta.
Tot el a mai spus: „Oamenii noștri de pe linia frontului sunt eroi. Dar sunt oameni și au nevoie de odihnă.” În unele comentarii vehiculate în spațiul public, pierderile armatei ruse sunt estimate la „8.000 sau mai mulți soldați pe săptămână”, însă aceste cifre nu sunt confirmate independent în materialul citat.
În același registru, avocatul Ilya Remeslo, susținător al invaziei, a avansat o evaluare și mai dură, vorbind despre amploarea pierderilor. El a menționat cifre de până la „două milioane de victime”, în contextul unei critici asupra modului în care este gestionat conflictul.
Pe fondul acestor discuții, apar și acuzații privind restrângerea unor canale de comunicare utilizate pe scară largă în Rusia. Se discută despre posibila blocare a aplicației Telegram, utilizată atât de populație, cât și de militari și mediul de afaceri. În locul acesteia ar urma să fie promovată o aplicație numită MAX, descrisă în material ca fiind controlată de serviciile de securitate.
Un comentariu din spațiul online a comparat această măsură cu un precedent istoric. „Aceasta este la fel de nebunesc ca interzicerea alcoolului, care i-a pecetluit soarta lui Gorbaciov”, a spus un rus. De asemenea, a apărut și o reacție ironică la adresa restricțiilor de comunicare: „Ar trebui ca, în lupta pentru securitate în legiuni, să renunțăm și la tăblițele de ceară și să transmitem ordinele și rapoartele doar oral, din memorie?”.
În regiunea Belgorod, afectată de război, o femeie a criticat efectele restricțiilor asupra avertizărilor privind atacurile. „Ei [regimul lui Putin] ne iau Telegramul, lipsindu-ne de acele prețioase 30–40 de secunde pentru a ne salva. Vă rugăm să ne dați Telegramul înapoi”, a spus ea.
În paralel, sunt invocate și schimbări în aparițiile publice ale liderului de la Kremlin. Potrivit analistului Farida Rustamova, vizibilitatea publică a acestuia ar fi scăzut semnificativ. „Lipsa liderului rus a fost deosebit de importantă în ultimele săptămâni, pe fondul unui val neobișnuit de nemulțumire publică generat de oprirea internetului mobil, blocarea aplicației populare de mesagerie Telegram (intensificată la mijlocul acestei luni) și sacrificarea în masă a animalelor din Siberia din cauza temerilor de boală”, a declarat aceasta, potrivit express.co.uk.
Ea a mai spus: „Reticența lui Putin — și nivelul neobișnuit de nemulțumire din această perioadă — ar putea deveni o combinație toxică pentru regim.” În material este menționat și o scădere a aparițiilor publice cu 24% în ultimele trei luni.
În spațiul analitic și online apar și interpretări privind posibile fracturi în interiorul elitei politice și de securitate. Analistul Evgeny Andrushchenko a spus: „Evenimentele legate de blocarea Telegram și crearea de motive pentru nemulțumire publică sunt deliberate și amintesc de pregătiri pentru o lovitură de stat, o… revoluție sau ceva similar.” La rândul său, Alexander Dugin, ideolog naționalist, a descris atmosfera de pe front după o vizită în zonă, spunând că ar fi întâlnit trupe aflate într-o stare tensionată.
„Nu mă așteptam ca totul să fie atât de dur și serios”, a spus el.