Proiect de lege în pregătire
Premierul Ilie Bolojan a declarat luni, 30 martie 2026, la Digi24, că există un acord al coaliției pentru a lucra la un proiect de lege care să crească vârsta de pensionare în sistemele de ordine publică și siguranță națională. "Există un acord al coaliției pentru a lucra la un proiect de lege care să crească vârsta de pensionare în sistemele de ordine publică și siguranță națională, în așa fel încât și aici, unde oamenii se pensionează la 47, 50, 52, 53 de ani, să crească vârsta de pensionare", a afirmat Bolojan. El a subliniat că această măsură este necesară pentru a reduce situațiile în care angajații se pot pensiona accelerat, menționând că "nu mai are cine să-i înlocuiască pe cei care ies la pensie".
Premierul a explicat că este "anormal să ai sisteme de pensionare accelerate" atâta vreme cât persoanele sunt capabile din punct de vedere fizic să își îndeplinească atribuțiile. "Sigur, acolo unde e vorba de situații speciale, unde condiția fizică este una obligatorie, vor funcționa anumite derogări, dar nu e normal să existe în masă aceste derogări", a adăugat el. Bolojan a menționat că săptămâna viitoare va fi prezentat un proiect de lege în acest sens, iar inițiativa face parte dintr-un angajament mai amplu al guvernului.
Conform declarațiilor premierului, proiectul de lege va include modificări ale actualelor reglementări care permit pensionarea timpurie în aceste sectoare, în contextul în care sistemul actual este considerat nesustenabil. "Este o problemă de suportabilitate economică pentru România, de sustenabilitate a sistemului de pensii și de inechitate față de alte categorii care lucrează până la 65 de ani", a declarat Bolojan.
Guvernul urmărește, prin această reformă, să abordeze problema din două perspective: mai întâi, va modifica legea generală privind pensionarea în structurile de ordine publică și securitate națională, iar ulterior regulile vor fi adaptate în funcție de specificul fiecărui domeniu. Premierul a subliniat că actualul sistem permite retrageri foarte timpurii din activitate, ceea ce este considerat nesustenabil pe termen lung.
Pentru a ilustra impactul acestei reforme, este important de menționat că în prezent, în multe unități de ordine publică, angajații se pot pensiona la vârste mult mai mici comparativ cu alte profesii. De exemplu, în 2023, vârsta medie de pensionare în poliție era de 50 de ani, iar în armată de aproximativ 52 de ani, conform datelor Ministerului Afacerilor Interne. Aceste cifre sugerează o inegalitate față de alte categorii profesionale care activează până la 65 de ani.
Criticii acestei măsuri susțin însă că o creștere a vârstei de pensionare ar putea duce la o criză de resurse umane în domeniile care necesită un efort fizic intens, precum intervențiile în situații de urgență. Potrivit unor specialiști în domeniu, este esențial să se găsească un echilibru între necesitatea de a menține angajații activi și protejarea sănătății și a capacității lor de muncă.
Săptămâna viitoare, guvernul va face public proiectul de lege, ceea ce va oferi oportunitatea pentru o dezbatere largă în societate și va permite cetățenilor să își exprime opiniile cu privire la aceste schimbări semnificative. Este o ocazie de a analiza nu doar implicațiile economice, ci și impactul social pe termen lung al acestei reforme. În acest context, se așteaptă ca proiectul să fie discutat în cadrul comisiilor parlamentare, unde se pot aduce amendamente și sugestii.
În concluzie, creșterea vârstei de pensionare în sistemele de ordine publică și siguranță națională este o măsură pe care guvernul o consideră necesară pentru asigurarea sustenabilității sistemului de pensii, dar care va necesita o abordare atentă și echilibrată, având în vedere diversele perspective și nevoile angajaților din aceste domenii.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru definirea detaliilor acestei reforme și pentru asigurarea transparenței în procesul legislativ.