Criza locurilor de veci în China

Criza locurilor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Pentru a stopa fenomenul cunoscut sub denumirea de „apartamente din cenușă de os”, autoritățile chineze au introdus o nouă lege care interzice categoric această utilizare a spațiilor locative începând cu data de 29 martie 2026. Această decizie legislativă vine într-un moment simbolic, chiar înaintea festivalului Qingming (Ziua curățării mormintelor), marcat pe 3 aprilie 2026, și scoate la iveală o dublă criză cu care se confruntă statul asiatic: prăbușirea pieței imobiliare și îmbătrânirea accelerată a populației. Potrivit unui raport al Ministerului Internelor din China, transformarea locuințelor în mausolee private este o reacție directă la costurile exorbitante ale serviciilor funerare și la lipsa acută a terenurilor urbane.

Un studiu global realizat de asigurătorul SunLife în 2020 plasează China pe locul doi în lume la costurile de înmormântare, după Japonia. O ceremonie medie ajunge la aproximativ 5.400 de dolari (37.375 RMB), sumă ce reprezintă 45% din salariul mediu anual al unui cetățean. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică din China, în anul 2025, numărul deceselor a crescut la 11,3 milioane, în creștere față de cele 9,8 milioane din 2015, cifra care a depășit cu mult numărul nașterilor de anul trecut, care a fost de 7,9 milioane.

În acest context, campania președintelui Xi Jinping, care susține că „proprietățile sunt pentru locuit, nu pentru speculații”, a dus la o scădere a prețurilor imobiliare. Astfel, locuințele au devenit o opțiune mult mai rentabilă pe termen lung decât un loc de veci. Xinyi Wu, cercetător la Universitatea din California, Irvine, și autor al studiului „Spațiu pentru cei plecați”, subliniază pragmatismul acestei alegeri. „Când un spațiu își pierde valoarea ca loc de locuit, oamenii îi găsesc o nouă valoare. Și pentru mulți, aceasta este depozitarea cenușii”, a declarat Wu.

În ciuda tabuurilor culturale profunde legate de moarte, tânăra generație pare să accepte cu pragmatism situația. Potrivit lui Wu, mulți tineri chiriași nu sunt deranjați că împart clădirea cu „vecini decedați”, atâta timp cât acest aspect macabru duce la scăderea prețului chiriilor. „Dacă locuirea lângă un astfel de apartament înseamnă că propria unitate costă puțin mai puțin, atunci nu este complet inacceptabil – atâta timp cât nu trebuie să vadă asta zi de zi”, explică cercetătoarea, anticipând că noua lege nu va eradica fenomenul.

Deși companiile și agenții imobiliari nu vor mai putea vinde aceste spații în mod deschis, familiile tradiționaliste, cu spirit de clan puternic sau care dețin deja mai multe proprietăți, vor continua probabil practica în secret. În acest context, guvernul de la Beijing promovează intens „înmormântările ecologice” – cum ar fi împrăștierea cenușii în mare – argumentând că sunt mai ieftine, protejează mediul și salvează resursele limitate de teren. La Beijing, 30-40% dintre clienți aleg deja această variantă, afirmă Li, consultant al platformei funerare Qiuye.

Însă modificarea tradițiilor funerare ar putea avea efecte secundare profunde asupra societății chineze. Yi Fuxian, expert în demografie la Universitatea din Wisconsin-Madison, avertizează că alterarea acestor rituri riscă să schimbe însăși atitudinea față de familie. „Mormintele ancestrale sunt pentru China ceea ce sunt bisericile pentru Occident, influențând profund conceptele de procreare”, afirmă Yi Fuxian, sugerând că distanțarea de aceste tradiții ar putea contribui la scăderea și mai accentuată a ratei natalității.

Noua lege implementată de autoritățile chineze reflectă o realitate complexă și o necesitate de adaptare la schimbările demografice și economice.

În timp ce măsurile menite să restricționeze utilizarea apartamentelor ca locuri de păstrare a cenușii pot părea o soluție temporară, este evident că problema de fond – costurile ridicate ale înmormântării și lipsa terenurilor – va necesita soluții pe termen lung și o reevaluare a valorilor culturale în contextul unei societăți în schimbare.