Plângere prealabilă depusă
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a depus vineri, 27 martie 2026, o plângere prealabilă împotriva refuzului Guvernului României și al Ministerului Finanțelor Publice de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, a declarat Alin Ene, membru CSM ales din partea judecătorilor. Această acțiune vine în contextul unei crize financiare pentru sistemul judiciar, în urma amânării plăților stabilite prin titluri executorii. "Este esențial ca drepturile magistraților să fie respectate", a subliniat Ene pe rețelele sociale, accentuând importanța respectării hotărârilor judecătorești definitive.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 19 martie că, în urma unui acord între partenerii de coaliție, bugetul de stat pentru anul 2026 va include un pachet social, ceea ce a dus la amânarea plăților salariale pentru magistrați. Proiectul de buget inițial prevedea o majorare de aproximativ 4,5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, bani destinați acoperirii salariilor retroactive ale judecătorilor. Cu toate acestea, o parte din aceste fonduri a fost redirecționată către ajutoare pentru pensionari, conform deciziei coaliției.
Conform unei note confidențiale din vara anului 2023, Ministerul de Finanțe a avertizat despre datoria acumulată de stat către magistrați, care se ridica la aproximativ 9,1 miliarde de lei, o sumă considerabilă care reprezenta 0,57% din PIB. Aceste restanțe s-au acumulat în urma a mii de hotărâri judecătorești definitive, iar premierul a menționat că neclaritățile din legislația salarizării au generat peste 20.000 de procese intentate de magistrați împotriva statului.
ÎCCJ a subliniat în plângerea sa că refuzul Guvernului de a asigura bugetul necesar pentru plata acestor drepturi salariale reprezintă o încălcare a normelor legale în vigoare. Plângerea prealabilă înaintată de instanță subliniază că necuprinderea acestor sume în bugetul pe anul 2026 ar putea duce la sesizarea instanței de contencios administrativ competente, unde ÎCCJ va solicita obligarea autorităților la despăgubiri.
Critica adusă de magistrați la adresa Guvernului este alimentată de percepția că justiția este subminată de neglijența autorităților. Călin Georgescu, fost candidat pro-rus la Președinție, a declarat că acțiunile Guvernului reprezintă o decredibilizare a justiției, afirmând că refuzul de a respecta hotărârile judecătorești este un act grav. Această situație a generat reacții puternice din partea comunității juridice, care subliniază necesitatea de a proteja independența justiției și drepturile magistraților.
Critici ale acestui demers au fost exprimate și de către reprezentanți ai coaliției de guvernare, care argumentează că bugetul este limitat și că prioritățile sociale trebuie să fie respectate. Aceștia susțin că ajutoarele pentru pensionari și persoanele vulnerabile reprezintă o urgență, în contextul crizei economice actuale. Cu toate acestea, magistrații subliniază că amânarea plăților salariale nu este o soluție viabilă și că drepturile lor trebuie respectate în conformitate cu legea.
În concluzie, conflictul dintre ÎCCJ și Guvernul României se află în plină desfășurare, iar impactul acestei dispute va avea consecințe semnificative asupra încrederii în justiție și asupra stabilității sistemului judiciar. Autoritățile vor trebui să răspundă solicitărilor Înaltei Curți și să găsească soluții pentru a onora aceste datorii salariale, altfel riscă să se confrunte cu o criză și mai profundă în justiție.
Această situație a generat un interes crescut în rândul opiniei publice, iar atenția se va concentra asupra modului în care Guvernul va gestiona aceste cerințe legale.
De asemenea, este esențial ca dialogul între instituții să fie reluat pentru a evita escaladarea conflictului și pentru a restabili încrederea în sistemul judiciar.