Critici și soluții propuse
Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, a declarat joi, 26 martie 2026, că Guvernul Bolojan greșește fundamental prin refuzul de a reduce taxele pe carburanți, în contextul crizei actuale. Năsui a subliniat că România ocupă locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce privește taxarea motorinei și locul 11 la taxarea benzinei. "Guvernul greșește din nou masiv refuzând să scadă taxele, și dând în schimb o schemă pentru cei conectați politic și o plafonare de marje. Taxarea carburantului este atât de mare încât atunci când cumpărăm carburant, plătim mai mult impozite la stat decât carburant", a scris acesta pe Facebook.
Reducerea accizelor la carburanți, adoptată deja de alte state membre ale Uniunii Europene, este, în opinia lui Năsui, o soluție viabilă pentru România. Acesta a menționat exemplele Spaniei, Italiei, Austriei și Portugaliei, care au reușit să reducă impozitele la carburanți. "Este o minciună că nu ne lasă UE să reducem taxele. Spania a înjumătățit TVA-ul la carburanți. Italia, Austria, Portugalia și alte țări au redus accizele. Minciuna că UE nu ne lasă să scădem taxele, este din aceeași categorie cu cea spusă de același guvern acum 9 luni când ne spunea că UE ne obligă să creștem taxele", a adăugat Năsui.
Deputatul USR a identificat trei motive pentru care Guvernul refuză să reducă taxele: „lipsă totală de înțelegere a economiei, lăcomie și corupție morală”. Conform acestuia, lăcomia se manifestă prin dorința Guvernului de a nu renunța la niciun leu din impozitele colectate, chiar și după ce acestea au crescut semnificativ, inclusiv acciza la carburant cu 10% și TVA-ul la 21%, care se aplică și la acciză.
Lipsa de înțelegere a economiei, spune Năsui, provine din credința Executivului că plafonările de marje sau prețuri pot funcționa eficient. "Gândire de nivel Ceaușescu - Călin Georgescu: să facem prețurile mai mici prin lege", a afirmat fostul ministru. În ceea ce privește corupția morală, Năsui susține că Guvernul intenționează să implementeze o schemă care va beneficia doar pe cei care au făcut lobby pentru aceasta, în detrimentul cetățenilor.
Criticile lui Năsui vin într-un moment în care cetățenii se confruntă cu creșteri continue ale prețurilor la carburanți, ceea ce afectează puterea de cumpărare. De exemplu, în martie 2026, prețul mediu al motorinei a ajuns la 8,5 lei pe litru, în timp ce benzina a depășit 7 lei pe litru, conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS).
Comparativ cu alte state europene, România se confruntă cu o povară fiscală ridicată pe carburanți, ceea ce duce la nemulțumiri din partea cetățenilor. Năsui a subliniat că politica fiscală a Guvernului nu doar că penalizează consumatorii, dar și afectează economia în ansamblu, prin creșterea costurilor de transport și a prețurilor bunurilor alimentare și de consum.
Pe lângă criticile aduse Guvernului, Năsui a propus soluții alternative, inclusiv o revizuire a sistemului de impozitare și o mai bună gestionare a resurselor energetice. Aceasta ar putea include stimulente pentru utilizarea surselor de energie regenerabilă, în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene privind reducerea emisiilor de carbon.
În concluzie, refuzul Guvernului de a reduce taxele pe carburanți este un subiect de intensă dezbatere și are implicații directe asupra economiei și calității vieții cetățenilor. Este urgent ca Executivul să reevalueze politica fiscală în acest domeniu, ținând cont de exemplul altor țări europene și de nevoile economice ale României.
Următorii pași ar trebui să includă consultarea cu experți economici și o analiză detaliată a impactului fiscal asupra populației și mediului de afaceri.