România, pe lista celor mai poluate țări din Europa

În 2025, opt țări europene au raportat concentrații de PM2,5 de peste 15 micrograme pe metru cub (µg/mc), depășind cu mult limita de siguranță stabilită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), de 5µg/mc. Potrivit raportului IQAir, printre acestea se numără Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia, Moldova, România, Muntenegru și Polonia. De exemplu, orașul Iğdir din Turcia a înregistrat cele mai ridicate niveluri de PM2,5, cu o medie anuală de 64,4 µg/mc. Alte orașe turcești, precum Buca, Gödekli și Konya, domină clasamentul negativ. În plus, orașele din Balcani, cum ar fi Novi Pazar (Serbia) și Prijedor (Bosnia și Herțegovina), se află, de asemenea, în topul celor mai poluate din Europa.

Principalele surse de poluare includ centralele electrice pe cărbune, încălzirea locuințelor cu combustibili de calitate inferioară, traficul rutier intens și condițiile meteorologice care mențin poluanții aproape de sol. Conform Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), în București, de exemplu, traficul rutier generează 60% din noxe, în timp ce spațiile verzi rămân insuficiente. De altfel, Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa.

Particulele PM2,5 sunt extrem de periculoase, datorită dimensiunii lor mici, care le permite să pătrundă adânc în plămâni și în fluxul sangvin. Acestea sunt asociate cu boli respiratorii, cardiovasculare și chiar cu afecțiuni cronice, precum cancerul. „Poluarea aerului este o problemă majoră de sănătate publică, având implicații directe asupra calității vieții cetățenilor”, a declarat dr. Mihaela Dascălu, expert în sănătate publică la Universitatea din București.

La polul opus, Finlanda se remarcă prin aerul curat din orașele sale. Cinci dintre cele mai puțin poluate orașe europene sunt situate aici, inclusiv insula Utö, care a înregistrat cel mai scăzut nivel de PM2,5, de doar 1,3 µg/mc. Alte orașe finlandeze din top 10 sunt Muonio, Kittilä, Ranua și Nivala. Acest succes se datorează în mare parte densității scăzute a populației, geografiei favorabile, controalelor stricte ale emisiilor și utilizării energiei regenerabile, care reprezintă peste 54% din totalul consumului energetic al țării.

Printre alte orașe europene cu aer curat se numără Sandgerði din Islanda, Bredkälen din Suedia, Faro din Portugalia și Alftanes, tot din Islanda. Islanda și Suedia completează astfel lista țărilor cu cel mai curat aer, alături de Andorra și Estonia. Deși Europa este una dintre regiunile cele mai bine monitorizate în ceea ce privește calitatea aerului, doar 104 din 2.303 orașe analizate în 2025 s-au încadrat în limitele de siguranță ale OMS pentru PM2,5. Acest lucru indică faptul că, deși există progrese, poluarea aerului rămâne o problemă majoră.

În raportul IQAir 2025, doar trei țări europene, Estonia, Islanda și Andorra, au respectat standardele OMS pentru PM2,5. Conform datelor, România se află printre cele opt state europene care au înregistrat concentrații medii de PM2,5 peste 15 micrograme pe metru cub. Utilizarea intensă a combustibililor fosili, încălzirea rezidențială pe bază de cărbune și lemn, precum și emisiile industriale contribuie semnificativ la această problemă. „Este esențial să adoptăm măsuri rapide și eficiente pentru a reduce emisiile și a proteja sănătatea publică”, a spus dr. Andrei Popescu, specialist în mediu la Ministerul Mediului.

Pe lângă monitorizarea calității aerului, cetățenii pot lua măsuri individuale pentru a se proteja de poluare. Recomandările includ utilizarea aplicațiilor de monitorizare a aerului, reducerea timpului petrecut în exterior în perioadele de vârf și menținerea ferestrelor închise în interior. De asemenea, sistemele de ventilație sunt recomandate să funcționeze în modul de recirculare, iar purificatoarele de aer pot reduce concentrația particulelor fine. Măștile de tip KN95 pot filtra particulele fine din aer, oferind o protecție suplimentară în condiții de poluare ridicată.

În concluzie, România se confruntă cu provocări serioase legate de calitatea aerului, iar autoritățile trebuie să acționeze rapid pentru a îmbunătăți situația. Este esențial ca atât cetățenii, cât și instituțiile să colaboreze pentru a implementa soluții durabile și a proteja sănătatea publică.

Pe termen lung, educația și conștientizarea populației sunt cruciale pentru a face față acestei probleme acute de mediu.