O posibilă soluție diplomatică
Declarația a fost făcută joi, 26 martie 2026, de către președintele Nicușor Dan într-o conferință de presă. În contextul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz, Dan a afirmat: „Suntem cumva într-o situație similară cu cea din Coaliția de Voință în pregătirea unei intervenții care se va întâmpla în momentul în care nu va mai exista război în zona respectivă.” Această declarație vine pe fondul unei recente aderi la un demers internațional de asigurare a libertății de navigație în această zonă strategică.
Recent, România s-a alăturat declarației comune a mai multor state, inclusiv Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia, privind asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Nicușor Dan a subliniat că închiderea acestei strâmtori are implicații grave asupra piețelor energetice globale și asupra economiei mondiale, afirmând că „Efectele sunt resimțite și în România, în special în ceea ce privește prețul combustibililor.” Potrivit unei analize realizate de Agenția Națională de Statistică (INS), prețul mediu al carburanților a crescut cu 15% în ultimele șase luni, influențat de instabilitatea din regiune.
Semnatarii declarației au cerut Iranului să înceteze imediat activitățile care afectează navigația, inclusiv minarea și atacurile cu drone. Aceștia au invocat Rezoluția ONU 2817, care consideră perturbarea lanțurilor de aprovizionare cu energie o amenințare la adresa păcii internaționale. În acest context, Nicușor Dan a afirmat că România își păstrează poziția de a nu se implica direct în conflictul din Orientul Mijlociu, colaborând cu partenerii internaționali pentru a de-escalada situația.
În ceea ce privește posibilele intervenții, premierul Ilie Bolojan a menționat că România ar putea participa la misiuni de deminare pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, dar numai după ce se va ajunge la un armistițiu. „Acordul de principiu al României este să participăm la misiuni care țin de posibilitățile noastre pe zona de deminare, de exemplu, pe zona de supraveghere”, a subliniat Bolojan. Aceasta este o poziție care reflectă angajamentul României de a contribui la stabilitatea regională, fără a se implica direct în conflict.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a adăugat că România analizează posibilitatea de a contribui la reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, dar că nu există o decizie concretă în acest moment. „România nu este sub nicio formă parte în conflictul de acolo. Mai multe țări au decis să analizeze care este modul prin care pot contribui la reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz”, a declarat Miruță.
Această situație este comparabilă cu eforturile internaționale din trecut, cum ar fi cele din Coaliția de Voință, care s-a format în urma conflictului din Ucraina. Nicușor Dan a subliniat că România este parte din discuțiile internaționale care vizează răspunsurile posibile la diferitele scenarii de conflict. „Ca și la Coaliția de Voință, suntem în pregătirea unei intervenții care se va întâmpla în momentul în care nu va mai exista război în zona respectivă”, a adăugat el.
Criticii acestei abordări susțin că România ar trebui să evite orice implicare militară, considerând că aceasta ar putea atrage țara în conflicte internaționale mai ample. Experții în politică externă, precum profesorul Adrian Popescu de la Universitatea din București, consideră că „România trebuie să se concentreze pe soluții diplomatice și economice, mai degrabă decât pe intervenții militare.”
În concluzie, România se află într-un moment crucial în ceea ce privește politica sa externă și angajamentele internaționale. Deciziile viitoare vor influența nu doar stabilitatea din regiune, ci și economia națională.
Pe măsură ce situația din Strâmtoarea Ormuz continuă să evolueze, România va trebui să își ajusteze strategia pentru a răspunde provocărilor emergente, punând accent pe colaborarea internațională și pe soluțiile diplomatice.